Știri relaționate
Acasă
La Chișinău a fost lansat, în premieră pentru Republica Moldova, barometrul de sănătate a populației. Cercetarea a fost realizată pe parcursul anului 2018 și a avut drept scop identificarea percepției populației care utilizează serviciile de sănătate și serviciile medicale la nivelul asistenței medicale primare și spitalicești.
Sondajul de opinie a studiat în mod special percepția oamenilor față de propria sănătate, față de calitatea serviciilor medicale, accesibilitatea acestora, evoluția sistemul de sănătate în ultimii cinci ani, direcția reformelor. De asemenea, oamenii și-au expus punctul de vedere față de cele mai importante probleme în sistemul de sănătate, etc.
Potrivit barometrului, percepția respondenților privind propria sănătate este în general bună sau foarte bună. O treime dintre intervievați (35,1%) consideră că starea lor de sănătate este una bună sau foarte bună, iar aproape jumătate – că au o stare de sănătate satisfăcătoare. Una din cinci persoane sau peste 20 la sută crede că în general starea de sănătate este rea sau foarte rea.
Mai mult de jumătate dintre intervievați (50,5%) au afirmat că suferă de cel puțin o maladie cronică pentru care au nevoie de tratament permanent sau periodic. Rata de prevalență a maladiilor cronice crește odată cu înaintarea în vârstă, astfel 75% dintre bolnavi sunt din această categorie.
Cetățenii moldovenii au, în general, o percepție bună față de calitatea serviciilor medicale prestate în țară. Aproape 39% dintre intervievați le consideră bune, aproape 42% - de calitate medie și peste 11% cred că serviciile medicale sunt proaste.
Părerile respondenților privind evoluția sistemului de sănătate în ultimii cinci ani s-au împărțit aproape în trei părți egale, cu mici diferențe. O treime dintre intervievați (32,1%) consideră că situația în sistemul de sănătate s-a îmbunătățit. O altă treime (30,3%) – că s-a înrăutățit și aproape 33% cred că situația a rămas neschimbată.
În același timp, 27,5% dintre respondenți au apreciat pozitiv direcția reformelor în sănătate. Majoritatea a avut o opinie negativă privind evoluția reformelor în sănătate, aproape 45% consideră că acestea stagnează și nu se mișcă în nicio direcție, 21,6% - că se mișcă într-o direcție greșită, iar 6% nu au răspuns.
Mai mult de jumătate dintre respondenți (66,2%) se informează despre serviciile de sănătate din mass-media, mai exact de la TV. De pe internet se informează 37,9% dintre cetățenii moldoveni și alți 36,9% - de la colegi, vecini, rude.
Majoritatea persoanelor intervievate (86%) au confirmat că au poliță medicală. Acoperirea cu asigurare medicală este direct proporțională cu statutul socio-economic. Diferența între categoria săracă asiguraă și chintila săracă este de aproape 11 puncte procentuale. Cei mai mulți neasigurați medical sunt moldovenii care nu au un loc de muncă. Ei reprezintă 56,5%. Aceștia sunt urmați de lucrătorii angajați neoficial sau care muncesc pe cont propriu. Ei reprezintă 8,7%. Printre agricultori, neasigurați sunt 2,2, iar printre emigranți – 7,1%.
Deși dispun de poliță medicală, mai mult de 20% dintre intervievați consideră că asigurarea medicală este inutilă, oricum serviciile medicale trebuie plătite.
Deși 86% dintre respondenți au declarat că sunt asigurați medical, doar 71,4% au menționat că își cunosc drepturile și obligațiile în calitate de persoană asigurată. Mai bine de jumătate dintre ei le află de la medicul de familie și doar aproximativ 14% - au aflat despre drepturi de la Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) sau agențiile teritoriale ale acesteia.
În același timp, mai mult de jumătate dintre cetățeni (53,1%) nu știu că indiferent că au sau nu poliță medicală, ei pot beneficia de un volum garantat de asistență medicală primară și de urgență. Doar 11,8% spun că știu foarte bine de ce fel de servicii medicale pot beneficia în baza asigurării, peste 60% cunosc acest lucru parțial și peste 28% nu știu ce fel de servicii medicale acoperă polița medicală.
Dreptul la alegerea medicului de familie este o mare provocare pentru moldoveni. În timp ce peste 32% dintre respondenți a declarat că și-ar putea schimba medicul de familie oricând ar dori, 17,5% dintre respondenți spun că deși au acest drept, nu pot face acest lucru, pentru nu este altul în loc. 6,6% nici nu știu că au acest drept.
Bogații discută mai mult cu medicul de familie despre modul sănătos de viață și prevenirea maladiilor decât săracii. Proporția este de 88,6% față de 62,5%.
Totodată, puțin peste 31% dintre respondenți au spus că s-au însănătoșit complet după tratamentul prescris de medicul de familie. 35,5% au simțit doar o ameliorare ușoară, 9,3% - nu au simțit nicio schimbare în urma tratamentului sau starea lor chiar s-a înrăutățit.
Dar marea majoritate a respondenților s-au declarat mulțumiți de comunicarea cu medicul de familie, afirmând că medicul are o atitudine respectuoasă față de ei, îi ascultă și le înțelege problemele, păstrează confidențialitatea, etc. 72,5% dintre intervievați ar recomanda centrul de sănătate din localitatea lor. Cei din localitățile rurale par cei mai satisfăcuți de centrul de sănătate din localitate. 75% l-ar recomanda și altora. Mai rezervați sunt cei din orașe. Doar 68,9% ar recomanda centrul de sănătate la care sunt arondați.
Cei mai mulți dintre respondenți sugerează autorităților să îmbunătățească serviciile medicale oferite de asistența medicală primară. Astfel, aproape 40% crede că medicina de familie are nevoie de mai mult echipament medical, peste 36% - că e nevoie de mai multe medicamente compensate, aproape 24% - că personalul medical trebuie să aibă salarii mai bune, aproape 24% crede că e nevoie de o asigurare mai bună cu asistente medicale și alt personal medical, 23,3% consideră că centrele de sănătate trebuie să fie mai dotate și 22,9 dintre respondenți au menționat comportamentul și atitudinea față de pacienți.
Satisfacția pacienților față de serviciile medicale spitalicești
Majoritatea respondenților care au beneficiat de servicii spitalicești în ultimele 12 luni au declarat că au fost internați în spitalele raionale (60,4%), 19,7% - în spitalele municipale și 18,7% - în spitalele republicane. Cei mai mulți dintre intervievați au spus că au avut nevoie de spitalizare în regim de urgență (57,8%), iar 42,2 – au fost spitalizați în regim planic.
Potrivit sondajului, numărul bolnavilor aflați într-un salon de spital a variat de la 1 la 10. În medie, în spitalele republicane au stat câte 4 pacienți în salon, în cele raioanele, câte -3,6, în spitalele municipale media a fost de 3,5 persoane, iar în clinicile private – 2,4.
Majoritatea pacienților, 78,6% consideră că au primit informație suficientă de la medic despre tratamentul administrat. 17,5% consideră a fost puțin, 2,1% au spus că nu au primit nicio informație, și doar 1,8% - că a fost prea multă.
Locuitorii de la sate sunt mai satisfăcuți de gradul de informare din partea medicilor față de cei din orașe. Proporția este de 81,7% la 74,6%.
Același barometru arată că doar 23,5% dintre respondenții care au ajuns să fie spitalizați au avut acces la dosarul medical fără vreo restricție. 12,8 dintre intervievați au avut acces doar în prezența personalului medical sau doar la unele compartimente ale acestuia, iar 0,3% afirmă că li s-a permis accesul însă doar contra plată. În același timp, 14,3% dintre pacienți au menționat că nu au avut acces la dosarul medical, iar 49,2% - nici nu au avut nevoie de informații din dosar.
Preponderent, acces libera la dosarul medical l-au avut pacienții internați în spitalele private. Doar 1 din 3 pacienți a avut acces la fișa medicală în spitalele republicane și 1 din 4 pacienți – au avut acces liber la dosar în spitalele raionale. Spitalele municipale se dovedesc a fi mai restrictive din acest punct de vedere. Doar 20% dintre pacienți au spus că au avut acces la dosar, însă în prezența personalului medical sau au avut acces doar la unele compartimente din dosar.
La capitolul asigurarea cu medicamente, cele raionale și municipale asigură mai bine pacienții cu preparate, decât cele republicane. Raportul este de 80,8% la 73,8% și respectiv la 65,3%.
Neasigurații au beneficiat medicamente în spital în proporție de 93,1% față de 97,6% cât au primit asigurații. Totodată, principala cauză invocată de 48,4% dintre respondenții care și-au cumpărat individual medicamente a fost că medicul le-a spus că spitalul nu dispune de unele medicamente necesare pentru tratament.
La externarea din spital, 91% dintre respondenți au menționat că li s-a explicat unde și cum trebuie să urmeze tratamentul în ambulatoriu, însă doar 68,1% dintre participanții la sondaj au spus că instrucțiunile le-au fost clare și detaliate.
Peste 63% dintre respondenți au menționat că s-au simțit complet însănătoșiți după tratamentul în spital sau că starea lor s-a îmbunătățit semnificativ în momentul externării. Puțin peste 31% au menționat doar unele îmbunătățiri, iar 4,4% - nu au simțit nicio schimbare sau, dimpotrivă, starea lor s-a înrăutățit.
La capitolul plăți oficiale în spitale, se constată că cu cât pacientul are venituri mai mari, cu atât tendința de a plăti în casieria spitalului este mai înaltă. Cele mai multe cheltuieli suportate în spitale au fost pentru medicamente (60,8%). Acestea sunt urmate de cheltuielile pentru zile-pat pentru toată perioada aflării în spital (27,8%), pentru intervențiile chirurgicale (25,3%), investigații de laborator și investigații radiologice câte 22,8%. 21,5% dintre cheltuieli au fost pentru consultul la medic și sub 20% - reprezintă alte categorii de cheltuieli.
Însă 31,4% dintre respondenți au spus că au plătit bani pentru diverse servicii medicale nu în casa spitalului, ci direct personalului medical. Cei mai mulți au plătit în spitalele municipale (45,4%) și 36,6% - au plătit în spitalele republicane.
Neasigurații au plătit bani personalului medical (37%) mai des decât pacienții asigurați (30,7%). Cele mai multe plăți neoficiale pacienții le-au suportat din proprie inițiativă. 56% dintre respondenți au declarat că au oferit bani sau cadouri personalului medical. Sub 13% au spus că au fost condiționați de personalul medical, 11,6% - la îndrumarea altor pacienți și 19,8% - au menționat toate trei versiuni.
În medie, nivelul performanței tuturor spitalelor a fost apreciat cu nota 7,96. Cea mai mare a fost oferită spitalelor private – 8,5, iar cea mai mică – spitalelor municipale – 7,48%.
Printre problemele pentru care pacienții își doresc îmbunătățiri sunt atenția, atitudinea, comportamentul și înțelegerea problemelor de către personalul medical. Acest lucru l-au menționat 46,1% dintre respondenți. Aproape 9% au menționat corupția, condiționarea și solicitarea plăților neoficiale, 7,9% - perioada lungă de așteptare a spitalizării planificate, 7% - profesionalismul medicilor și condițiile din spital.
În corelare cu aceste probleme, pacienții consideră că spitalele au nevoie de:
Dotare cu echipament medical (50,2%)
Reparația și modernizarea clădirilor, încăperilor, reînnoirea mobilierului (50,1%)
Eradicarea corupției și a plăților neoficiale (36,3%)
Îmbunătățirea atitudinii personalului medical față de pacienți (27,8%)
Creșterea profesionalismului personalului medical (27,8%)
Îmbunătățirea curățeniei și alimentației pacienților (21,7%)
Notă: Cei mai mulți dintre respondenții la sondaj au fost bărbați (53,7%), la fel ca și locuitorii din zonele rurale (57,7%). Vârsta medie a respondenților a fost de 45 de ani. Majoritatea au studii medii și doar 22% dintre participanții la sondaj au declarat că au studii superioare. Dintre cei chestionați, 35,1% sunt economic activi în sectorul oficial, 2,4% - muncitori în sectorul neformal, 0,9 - muncesc peste hotare, iar categoriile economic inactive constituie 62,4%
Barometrul a fost realizat pe un eșantion de 1318 persoane din cadrul gospodăriilor individuale din 74 de localități rurale și urbane din 18 raioane ale țării. Estimările din sondaj conține o marjă de eroare de +/- 3%.
Acest Barometru de opinie a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea responsabilității sociale participative pentru un sistem de sănătate performant”, implementat de către Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), cu suportul financiar al Băncii Mondiale/Parteneriatul Global pentru Responsabilizare Socială. Barometrul de opinie a fost realizat de către Serviciul Independent de Sociologie și Informații OPINIA, în conformitate cu standardele prevăzute de Codul internațional cu privire la cercetarea de Piață și Cercetare Socială ICC/ESOMAR.
Barometru de sănătate al populației poate fi descărcat aici.
Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) este o organizaţie independentă, non-profit din Republica Moldova, ce implementează programe la nivel național și regional. Misiunea statutară a Centrului PAS este de a contribui la îmbunătățirea sectorului social și de sănătate prin promovarea şi evaluarea politicilor, consolidarea capacităţilor şi sprijinirea reformelor. Portofoliul Centrului PAS include o gamă variată de programe de sănătate publică în domeniul sistemelor de sănătate, al maladiilor transmisibile și netransmisibile și al responsabilității sociale, inclusiv prin funcția de “watchdog”. Activitatea regională a Centrului PAS include programe de contribuție la transformarea serviciilor de sănătate centrate pe persoană în 11 țări din Europa de Est și Asia Centrală: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. Centrul PAS deține Platforma E-Sănătate.md, o rețea de site-uri de utilitate publică dedicată domeniului sănătății, inclusiv Sănătate INFO - un site de știri specializat, care abordează problemele și reformele din sănătate.
