Știri relaționate
Acasă
Există opinii precum că instituțiile publice devin astfel avantajate în raport cu cele private, care nu au cum să intre în posesia unor sume din resurse similare și că fondatorii ar urma să respecte Legea privind ajutorul de stat pentru a nu deraia în ilegalitate. Noi ne-am propus să aflăm dacă alocațiile fondatorilor pentru asigurarea tehnico-financiară a instituțiilor medicale pot fi considerate ajutor de stat și dacă trebuie să respecte rigorile Legii privind ajutorul de stat. Răspunsul se regăsește într-o opinie juridică pregătită de casa de avocatură ERA, la solicitarea Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate.
În primul rând juriștii consideră că instituțiile medicale publice nu sunt avantajate în raport cu cele private sub nicio formă. În primul rând pentru că instituțiile private au dreptul să-și stabilească propriile tarife, în timp ce orice entitate publică este obligată să se conducă de tarifele stabilite de Ministerul Sănătății și aprobate de Guvern.
Ce este un ajutor de stat
Pentru ca alocațiile primite de spitale, oficii și centre ale medicilor de familie să fie considerate ajutor de stat ar fi trebuit să respecte trei condiții cumulative:
- Să confere beneficiarului un avantaj economic care nu ar fi fost obținut în condiții normale de piață
- Să fie acordat în mod selectiv
- Să denatureze sau să fie în măsură de a denatura concurența
Autorii opiniei juridice consideră că alocațiile acordate de fondator nu întrunesc niciuna dintre aceste condiții.
„Condiţia conferirii unui avantaj economic ce ar fi putut fi obţinut în condiţii normale de piaţă o considerăm inaplicabilă situaţiei instituțiilor medico-sanitare publice încadrate în FAOAM, întrucât acestea nu activează în condiţii normale de piaţă. Aceste instituţii nu au dreptul de a-şi stabili independent tarifele, astfel că acestea nu au cum să aplice politici care să le permită obţinerea de profit, aşa cum fac, de exemplu, instituţiile medico-sanitare private şi aşa cum face orice actor independent pe o piaţă. (…) În al doilea rând, observăm că ajutorul de stat trebuie să se acorde în mod selectiv. În cazul instituţiilor medico-sanitare publice, indiferent de faptul dacă sunt ele sau nu încadrate în FAOAM, Fondatorul, în mod absolut, fără a excepta vreuna din instituţiile medico-sanitare publice pe care le-a constituit, este responsabil pentru buna activitate a acestora (…) Astfel, alocaţiile Fondatorilor către instituţiile pe care le-au constituit nu se acordă în mod selectiv, dar vizează, în general, toate instituţiile constituite de către ei. O a treia condiţie care trebuie respectată, ca o contribuție să fie ajutor de stat, este ca ajutorul acordat să denatureze sau să rişte denaturarea concurenţei. Nici această condiţie nu este întrunită”.
Totodată, alocațiile fondatorilor nu corespund cu formele ajutorului de stat care pot fi sub formă de:
Subvenții/subsidii
Anulare/preluare de datorii
Scutiri/reduceri/eșalonări la plata taxelor
Acordarea de împrumuturi la dobânzi preferențiale
Investiții
Reduceri de preț
Un alt argument important invocat de juriști este că sănătatea este domeniu al economiei naționale, respectiv alocațiile fondatorului pot fi considerate măsuri generale de sprijin.
Potrivit Sindicatului Sănătatea în total în 2017 administrațiile publice locale au alocat instituțiilor medicale din întreaga țară aproape 79 de milioane de lei, dintre care 60 de milioane de lei revin instituțiilor din Municipiul Chișinău.
Opinia juridică cu privire la cadrul legislativnațional privind obligația autorităților administrației publice centrale șilocale de a asigura financiar și tehnico-material instituțiile medico-sanitarepublice încadrate în sistemul asigurării obligatorie de asistență medicală a fost realizată de Casa de avocatură Efrim, Roșca și Asociații, în cadrul proiectului „Monitorul Sănătăţii pentru o bună guvernare în RM”, implementat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS), cu suportul financiar al Fundaţiei SorosMoldova/Programul Sănătate Publică.
Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) este o organizaţie independentă, non-profit din Republica Moldova, ce implementează programe la nivel național și regional. Misiunea statutară a Centrului PAS este de a contribui la îmbunătățirea sectorului social și de sănătate prin promovarea şi evaluarea politicilor, consolidarea capacităţilor şi sprijinirea reformelor. Portofoliul Centrului PAS include o gamă variată de programe de sănătate publică în domeniul sistemelor de sănătate, al maladiilor transmisibile și netransmisibile și al responsabilității sociale, inclusiv prin funcția de “watchdog”. Activitatea regională a Centrului PAS include programe de contribuție la transformarea serviciilor de sănătate centrate pe persoană în 11 țări din Europa de Est și Asia Centrală: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. Centrul PAS deține Platforma E-Sănătate.md, o rețea de site-uri de utilitate publică dedicată domeniului sănătății, inclusiv Sănătate INFO - un site de știri specializat, care abordează problemele și reformele din sănătate.
