Guvernul și-a asumat realizarea Planului național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2024-2027, iar prin Hotărârea sa nr. 829 din 27.10.2023 a dispus ministerelor și altor autorități publice responsabile să asigure, conform competențelor, realizarea măsurilor incluse în Planul național pentru aderare.
Opinie exprimată de Ghenadie Țurcanu, director de programe la Centrul PAS în contextul articolului publicat de Sănătate INFO cu titlul „Standarde duble, dar nu europene la Guvern: Executivul blochează de câteva luni un proiect de Lege care încurcă industriei tutunului”
Capitolul 28. „Protecția consumatorilor și a sănătății”, pct.36, din Planul național pentru aderare, nominalizează Ministerul Sănătății în calitate de instituție responsabiliă pentru elaborarea proeictului de lege pentru modificarea Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului, iar în calitate de indicator de performanță este invocată Legea adoptată în Aprilie 2024.
Suntem deja în a doua jumătate a lunii Iulie 2024, dar Guvernul încă nu a examinat proiectul de lege elaborat de Ministerul Sănătății. Din tabelul de Sinteză a obiecțiilor și propunerilor/recomandărilor la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (controlul tutunului) (nr. unic 1173/MS/ 2023) se constată că acesta a parcurs o procedură complexă atât de avizare, cât și de reavizare la ministere și autorități publice, a trecut și etapa de ședință cu ministerele relevante pentru eliminarea divergențelor. Din același tabel de Sinteză desprindem că nu există niciun minister sau autoritate publică care s-ar fi expus împortiva reglementărilor propuse în varianta definitivată a proiectului de lege.
Prin urmare, versiunea finală a proiectul de lege, definitivată ca urmare avizărilor și sedinței de eliminare a divergențelor, a fost acceptată de către toate ministerele și autoritățile publice responsabile. Cu toate acestea, nici până astăzi proiectul de lege nu a apărut printre proiectele de acte normative ce urmează a fi examinate în cadrul ședinței Guvernului.
Standarde duble, dar nu europene la Guvern: Executivul blochează de câteva luni un proiect de Lege care încurcă industriei tutunului
De menționat că proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului, inclus în Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, nu reprezintă doar o acțiune mecanică de armonizare la Acquisul comunitar, ci vine într-un moment în care acțiunile de control al tutunului în UE au obținut un nou impuls, definit de Planul european de luptă împotriva cancerului, iar în Republica Moldova - de realizarea Planului de acțiuni pentru anii 2024-2025 privind implementarea Programului național de control al cancerului pentru anii 2016-2025 și a Programului national de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027.
Planul european de luptă împotriva cancerului face apel la crearea unei „generații fără tutun”, în care până în 2040 mai puțin de 5% din populație va consuma tutun, față de cele aproximativ 25% la momentul când s-a aprobat acest Plan european. Planul Republicii Moldova stabilește drept obiectiv reducerea cu 10% până în 2025 a incidenței câtorva tipuri de cancer: pulmonar, de piele, stomac, ficat, prostată, colorectal, cervical şi mamar - anume prin controlul factorilor de risc comportamental (fumat, consum de alcool, alimentație, activitate fizică). La rândul său, Programul național de prevenire și control al bolilor netransmisibile prioritare în Republica Moldova pentru anii 2023-2027 are ca țintă reducerea cu 3 puncte procentuale a prevalenței consumului de tutun în rândul adolescenților (de la 16,3 % în anul 2019 până la 13,3 % în anul 2027) și cel al adulților (de la 29,9 % în anul 2021 la 26,9% în anul 2027).
În prezent, consumul de tutun este cel mai mare risc evitabil pentru sănătate și, în continuare, cea mai importantă cauză de deces prematur în UE, viciul fiind responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an. Aproximativ 50% dintre fumători mor prematur, în medie cu 14 ani mai devreme decât nefumătorii. În același timp, consumul de tutun, determinat de inegalitățile socio-economice, printre alți factori, continuă să fie principala cauză a cancerului care poate fi prevenit, 27% din totalul cancerelor fiind atribuite consumului de tutun. Prin eliminarea consumului de tutun, 9 din fiecare 10 cazuri de cancer pulmonar ar putea fi evitate.
În Republica Moldova 6,000 de persoane (15% din totalul de decese înregistrate) mor prematur anual din cauza consumului de tutun. Morbiditatea legată de consumul produselor din tutun și celor conexe are un impact semnificativ asupra asistenței medicale și reprezintă o povară suplimentară atât pentru sistemul autohton de sănătate, cât și pentru economie. Și mai grav este că Republica Moldova este singura țară din Regiunea Europeană a OMS care are o tendință de creștere a consumului de tutun. Un raport al OMS relevă că din toate țările Regiunii Europene doar Republica Modova se află printre cele șase țări din lume cu rate în expansiune a consumului de tutun – adică alături de Egipt, Iordania, Oman, Congo și Indonezia.
Republica Moldova a adoptat în anul 2015 o legislaţie comprehensivă privind controlul tutunului și ulterior o serie de acte de reglementare sub-legislative, cu toate acestea, după adoptare, în perioada anilor 2017-2018 și 2020, legislația a fost în repetate rânduri modificată în favoarea intereselor comerciale ale industriei tutunului, ceea ce, conform studiului STEPS, a generat creșterea consumului de produse din tutun și produse conexe de către populația RM. Guvernările ce au urmat au acuzat guvernările din acea perioadă de capturarea statului prin Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, fiind bine cunoscut faptul că industria tutunului mai ușor își atinge interesle sale comerciale și de grup acolo unde nu există democrație și statul este condus de persoane corupte. Corupția înflorește acolo, unde deciziile se i-au de o persoană sau de un grup restâns de persoane și acest lucru este bine cunoscut.
Astfel, în anul 2017, Legea nr.278/2007 privind controlul tutunului a fost modificată prin amendamentul propus de către deputatul Corneliu DUDNIC, ingerință care a exclus produsele din tutun încălzit de la toate reglementările legislative privind publicitatea, promovarea, comercializarea, protecţia împotriva expunerii la fumul de tutun ș.a.
Un deputat democrat ar fi modificat Legea privind controlul tutunului la cererea lui Vlad Plahotniuc (e-sanatate.md)
În același an, în cadrul exercițiului de aprobare a politicii bugetar-fiscale pentru anul 2018, deputatul Vladimir ANDRONACHI a înaintat Amendamentul VA nr.1112 din 11.12.2017 la proiectul de lege cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.796 din 11.10.2017 (înregistrat de Secretariatul Parlamentului sub nr.317 din 17.10.2017), prin care din lege a fost exclusă interdicția de prezentare a produselor din tutun ce creează asocieri cu produsele alimentare sau cosmetice ori cu jucăriile. O altă intervenție neavenită a fost efectuată la inițiativa deputatului Eugeniu NICHIFORCIUC prin Amendamentul EN nr.23 din 11.12.2019 la proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte legislative (inițiativa legislativă a Guvernului nr.280 din 27 noiembrie 2019, politica bugetar-fiscală), în care s-a dispus exceptarea de la regulile privind etichetarea și prezentarea produselor din tutun, stabilite la articolul 19 alineatul (1) din Legea nr.278/2007, pentru „produsele din tutun comercializate în magazinele duty-free și țigările din tutun tăiat, cu capete tăiate sau cu muștiuc”.
La 16 decembrie 2020, deputatul Sergiu SÎRBU a înaintat, în aceeași zi când legea a fost aprobată, Amendamentul SS nr.117 din 16.12.2020 la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi – art.6, 71, 10; Legea nr. 1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică – art.91, 11; ș.a.), aprobată prin Legea Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative, prin care a fost modificată legislația privind controlul tutunului cu majorarea de la 20 mg până la 72 mg a cantității de nicotină care se poate conține în 1 ml de lichid din ţigaretele electronice şi flacoanele de reumplere. De asemenea, tot prin aceste modificări, dispozitivele și a accesoriile de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora, au fost excluse de la interdicțiile de expunere vizibilă în spațiile comerciale accesibile publicului.
Stupoare la Parlament. Nimeni nu știe al cui este amendamentul privind creșterea de trei ori a nivelului de nicotină în țigările electronice. Sergiu Sârbu susține că acesta nu-i aparține (sanatateinfo.md)
Modificările legislative în defavoarea sănătății publice și în interesul industriei tutunului din anii 2017-2018 au fost abrogate de către Parlament abia la 1 ianuarie 2020, iar cele din Decembrie 2020 – în 22 aprilie 2022, tergiversare ce denotă un fapt grav – legiuitorii noștri nici nu conștientizează pericolele ingerințelor pe care le-au votat pe parcurs. În acest răstimp eficiența măsurilor de control al tutunului în RM a fost afectată de intervențiile legislative și sub-legislative pro-industrie, ceea ce a subminat eforturile Ministerului Sănătății și altor autorități publice de a reduce constant și considerabil prevalența utilizării produselor din tutun și a produselor conexe, precum și a expunerii la emisiile sale total nocive.
În ultimii ani, produsele din tutun și produsele conexe s-au schimbat considerabil, reprezentând o provocare majoră pentru sănătatea publică. O mare varietate de produse noi (de exemplu, produse din tutun încălzit, țigări electronice fără nicotină) a intrat pe piața RM, au apărut magazine online și rețele sociale, inclusiv noi strategii de interferență cu sănătatea publică ale industriei tutunului. Astfel, creșterea rapidă a numărului de produse de tutungerie noi, noile tehnologii de marketing al acestora și piețele în continuă dezvoltare evidențiază necesitatea de a ține pasul cu aceste schimbări și de a îmbunătăți legislația privind controlul tutunului. Anume pentru a proteja sănătatea generației tinere de marketingul agresiv al industriei tutunului Ministerul Sănătății a elaborat acest proiect de lege.
Însă, culmea cinismului: Tot lobby-știi industriei tutunului care au reușit în anii 2017-2018 și 2020 să erodeze legislația privind controlului tutunului, acum judecă Ministerul Sănătății că nu a făcut nimic pentru reducerea prevalenței consumului de tutun și produse conexe, și că nu sunt necesare noi reglementări legislative - tactică a industriei tutunului pe care o aplică în toată lumea. Însă când aceste acuzații în adresa Ministerul Sănătății sunt spuse cu gura decidenților din Guvern apare întrebarea, cine i-a zăpăcit atât de mult încât aceștia nu mai conștientizează că ocrotirea sănătății se află printre atribuțiile prioritare stabilite în art.4 din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern.
Scrisoare deschisă: Medici și experți în Sănătate solicită Parlamentului să nu susțină proiectul de lege care apără interesele unui gigant mondial din industria tutunului
Să admitem că atunci când s-au efectuat aceste modificări legislative în favoarea industriei tutunului și în dezinteresul sănătății publice statul nostru era captiv. Dar cum se poate justifica situația de astăzi, când Guvernul condus de premierul Recean, care se declară că apără democrația și respectă legile țării, încalcă flagrant legea și admite amestecul neavenit al industriei tutunului în elaborarea și aprobarea politicilor publice de control al tutunului așa cum a făcut-o în ședința din 8 iulie 2024, când la sugestia unui producător mondial de produse din tutun încălzit a propus Parlamentului micșorarea accizelor la produslele din tutun încălzit.
Ce „fumează” Guvernul Recean? Executivul execută ordine ale unui gigant mondial în industria tutunului, fără să țină cont de lege
Cum putem califica acțiunile Guvernului condus de premierul Recean când proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 278/2007 privind controlul tutunului, elaborat în conformitate cu toate prevederile Legii nr.100/2017 cu privire la actele normative și prevăzut ca un proiect de lege prioritar, în conformitate cu Planului național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană pe anii 2024-2027, nici până astăzi nu a fost pus pentru examinare în ședință de Guvern?
Avem și acum un Guvern captiv? De ce Guvernul condus de premierul Recean ignoră fățiș un proiect de lege prevăzut ca fiind prioritar în Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? S-a vândut oare acest Guvern industriei tutunului doar în ziua de 8 iulie 2024, când a propus Parlamentului micșorarea accizelor la produsele din tutun încălzit la inițiativa unui producător mondial de produse din tutun încălzit, sau se vinde în continuare industriei a căror produse omoară oameni prin faptul că tergiversează examinarea în ședință de Guvern a proiectului de lege elaborat de Ministerul Sănătății ?
Cine sunt grupul de persoane sau persoana care decid(e) amânarea aprobării noilor reglementări care să protejeze sănătatea publică de consumul și consecințele utilizării produselor din tutun și produselor conexe ? Dat fiind faptul că Guvernul condus de premierul Recean sfidează angajamentul de a proteja politicile de sănătate publică referitoare la controlul tutunului de interesele comerciale sau de alt tip din industria tutunului înseamnă că procedează exact așa cum a făcut guvernarea din perioada când statul era captiv, și industria tutunului mai simplu și foarte rapid a obținut modificarea legislației în favoarea sa.
OMS atenționează! Industria tutunului își intensifică acțiunile împotriva politicilor de sănătate publică
Uniunea Europeană și-a trasat obiectivul de a crea o „generație fără tutun”, în care până în 2040 mai puțin de 5% din populație va consuma tutun. Conducerea Moldovei pledează pentru aderarea țării noastre la UE către anul 2030, se ambiționează să adere chiar și mai înainte. Cu ce „generație fără tutun” va intra Republica Moldova în UE, dacă astăzi avem o prevalență a consumului de produse din tutun și produse conexe de 29,9% în rândul populației adulte și de 16,3 % în rândul adolescenților, și ce indice de prevalență a fumatului vom atinge către anul 2030, dacă astăzi Guvernul condus de premierul Recean blochează aprobarea unui proiect de lege ce stipulează reducerea constantă și considerabilă a prevalenței utilizării produselor din tutun și a produselor conexe? Oare are nevoie Uniunea Europeană de un nou stat membru cu o prevalență ridicată de boli și mortalitate care pot fi prevenite prin reducerea consumului de produse din tutun și prodise conexe, precum și prin protecția față de emisiile toxice ale acestor produse?
Cornel Radu-Loghin, secretar general al ENSP: „Este dubios faptul că un guvern decide să taxeze mai puțin produsele din tutun. E ca și cum n-ar avea nevoie de bani la buget”
Nu putem conchide că Guvernul condus de premierul Recean este pe calea de a rata oportunitatea unică de a promova şi aproba un nou cadru legal pentru controlul tutunului, care ar îmbunătăți realmente standardele de trai şi calitatea vieţii cetățenilor din Republica Moldova. Nu putem conchide nici faptul că Guvernul condus de premierul Recean a căzut definitiv în capcana industriei tutunului. Însă prin mimarea realizării acțiunilor de protecție a sănătății publice de consumul din tutun și produse conexe, precum și de consecințele utilizării acestora, prevăzute în Planul național pentru aderare, demonstrează că a ales să facă pași greșiți spre aderare la UE.
Ion Șalaru, director adjunct ANSP: Ceea ce s-a întâmplat la Guvern este o distorsionare a politicilor publice ale statului și este o consecință a interferenței industriei tutunului
Sursa: SanatateInfo.md