În contextul deciziei Guvernului din 8 iulie privind reducerea accizelor la rezervele de tutun încălzit și complicitatea demonstrată a industriei tutunului la elaborarea politicilor publice fiscale, ne întrebăm dacă Guvernul nu blochează intenționat, în interesul industriei tutunului, proiectul de lege care vine să protejeze societatea, în special tinerii, de efectele adverse ale consumului de tutun.

Proiectul de lege care prevede o serie de modificări esențiale pentru controlul tutunului și care urma a fi prezentat Guvernului spre aprobare, a fost elaborat și definitivat de Ministerul Sănătății încă în Decembrie 2023. Autoritatea a pregătit și a supus dezbaterilor publice în ianuarie 2024 atât proiectul de lege, Analiza impactului, cât și Tabelul de sinteză care conține obiecțiile și recomandările instituțiilor cu drept de avizare.

Revizuirea legislației privind controlul tutunului este un domeniu prioritar de intervenție pentru Republica Moldova, în procesul de pregătire a țării pentru aderarea la Uniunea Europeană. Este important de menționat în context că modificarea Legii privind controlul tutunului este prevăzută în Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la UE pentru perioada 2024-2027, la Capitolul 28 „Protecția consumatorilor și a sănătății”.

Proiectul de lege urma să fie aprobat în luna aprilie. Așadar, Executivul a înregistrat o întârziere de 3 luni în aprobarea noilor modificări. Această întârziere este neclară în special în contextul în care proiectul de lege a fost pregătit și supus dezbaterilor publice încă în luna ianuarie. Surse ale Sănătate INFO, care au solicitat protecție, ne-au semnalat că proiectul este amânat de persoane din anturajul premierului Dorin Recean.

Prin contrast, Guvernul a aprobat pe data de 8 iulie modificări la Politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025 care vin în detrimentul sănătății publice și favorizează un gigant mondial în produse de tutun încălzit. Numele acestuia s-a regăsit în Sinteza de propuneri și recomandări, care este o etapă obligatorie a consultărilor publice. Ulterior, Ministerul Finanțelor a eliminat numele agentului economic din Sinteza de recomandări.

Ce „fumează” Guvernul Recean? Executivul execută ordine ale unui gigant mondial în industria tutunului, fără să țină cont de lege

Sănătate INFO a expediat o solicitare premierului Dorin Recean prin care a solicitat să explice la care „practici UE” mai exact tinde să se alinieze Republica Moldova, micșorând accizele la produsele din tutun încălzit și, totodată, să argumenteze interferența industriei tutunului în elaborarea proiectului de lege. Până la momentul publicării acestui articol nu am primit niciun răspuns din partea Guvernului.

În contextul imixtiunii industriei tutunului în elaborarea politicilor publice și a modificărilor legislative elaborate împotriva intereselor publice, ne întrebăm care sunt motivele obiective pentru care Guvernul a înregistrat o întârziere de 3 luni în aprobarea Proiectului de lege pentru controlul tutunului și dacă industria tutunului ar avea o influență asupra Executivului în acest caz.

Sănătate INFO a expediat solicitări la Guvern și la Ministerul Sănătății privind statutul Proiectului de lege privind controlul tutunului și cauzele care au dus la tergiversarea includerii acestuia în ordinea de zi a ședințelor de Guvern. Inclusiv am solicitat prim-ministrului Dorin Recean să comenteze afirmațiile surselor noastre. Purtătorul de cuvânt al premierului a răspuns scurt că toate documentele care ajung pe masa Guvernului parcurg „procedurile definite”, fără să comenteze informațiile obținute de Sănătate INFO privind tergiversarea intenționată a aprobării proiectului.

„Toate documentele care urmează să fie aprobate în ședință de guvern trebuie să parcurgă procedurile definite. Cel la care faceți referire nu este o excepție”, a declarat pentru Sănătate Info, Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al premierului.

Vom reveni cu răspunsul Ministerului Sănătății imediat ce îl vom obține.

Tutunul șterge în fiecare an câteva sate de pe harta Republicii Moldova

Conform estimărilor Ministerului Sănătății, în fiecare an în Republica Moldova decedează din cauza maladiilor asociate expunerii la tutun aproximativ 6.000 de persoane. Totodată, pierdem nu doar forță de muncă, dar și ani de viață sănătoasă din cauza consumului de produse din tutun. Potrivit Ministerului Sănătății, impactul economic al fumatului produselor din tutun și produselor conexe este estimat pentru Republica Moldova la 2% din PIB, ceea ce constituie la nivelul anului 2023 în jur de 6 miliarde de lei. Pentru comparație, plata accizelor pentru produsele din tutun și cele conexe constituie circa 1 miliard de lei. Estimarea actuală nu a luat în calcul reducerea accizelor operată recent de Guvern.

Ce modificări trebuie să aprobe Guvernul pentru a ne alinia legislația la standardele UE

Proiectul de lege pregătit de Ministerul Sănătății este unul complex și include modificări și completări la mai multe legi, printre care Legea privind controlul tutunului, Codul Contravențional, Codul serviciilor media audiovizuale, Legea privind exercitarea profesiunii de medic și Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

Principalele modificări legislative propuse includ:

1. Reglementări stricte pentru produsele din tutun încălzit și țigaretele electronice

Mai exact, autoritățile din Sănătate propun eliminarea excepțiilor actuale care permit publicitatea și promovarea acestor produse. Totodată, se instituie obligația de a plasa avertismente grafice de sănătate pe ambalajele produselor din tutun încălzit, similar cu cele pentru țigările convenționale, precum și interzicerea promovării dispozitivelor electronice de încălzire, care sunt adesea comercializate separat de rezervele din tutun. Acum, produsele din tutun încălzit sunt exceptate de la măsuri stricte de etichetare, iar acest lucru a fost posibil după ce în Parlament au fost promovate în perioada 2018-2020 modificări legislative dubioase care veneau în beneficiul industriei tutunului.

„Republica Moldova este singura țară din Regiunea Europeană a OMS care are o tendință de creștere a consumului de tutun. Aceste rezultate descurajatoare au fost determinate, în mare parte, de lobby-ul din partea companiilor de tutun și modificări operate în perioada 2017-2020 la legislația privind controlul tutunului prin care produsele din tutun încălzit au fost excluse de la toate reglementările restrictive și interdicții legate de publicitate, promovare și sponsorizare, etichetare, comercializare, precum și din cele pentru protecția împotriva expunerii la fumul de tutun. Însăși Ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale din acea perioadă promova activ la Guvern modificări care să favorizeze consumul produselor din tutun încălzit în rândul populației. Erodarea măsurilor de control al tutunului a continuat prin permiterea plasării pe piață și comercializarea pachetelor unitare, apoi și a ambalajelor exterioare ale produselor din tutun care creează asocieri cu produsele alimentare, cosmetice sau cu jucăriile. Mai mult, în Iulie 2018 au fost aprobate excepții de etichetare pentru produsele din tutun comercializate în magazinele duty free, iar în Decembrie 2020 au fost aprobate majorări ale concentrației admisibile de nicotină în țigaretele electronice, iar dispozitivele și accesoriile de utilizare, reîncărcare sau încălzire a acestora au fost excluse de la interdicțiile de expunere vizibilă în spațiile comerciale accesibile publicului”, argumentează Ministerul Sănătății în Nota informativă a proiectului de lege.

„În conformitate cu legile în vigoare, pe ambalajele produselor din tutun încălzit sunt plasate doar avertismente textuale despre dauna fumatului, care ocupă 30% din suprafață, în comparație cu un avertisment grafic (pictogramă) care ocupă 65% din suprafața pachetului, astfel cum este aplicabil în cazul produselor din tutun convenționale. Acest fapt induce impresia ca produsele din tutun încălzit sunt mai puțin nocive. O altă particularitate a produselor din tutun încălzit este faptul că acestea prezintă sisteme cu două componente: (i) rezervele sau cartușele din tutun (în esență țigarete) și (ii) dispozitivul electronic de încălzire reutilizabil. Având interdicții prin lege pentru publicitatea produselor din tutun, companiile de tutun își edifică strategiile de marketing postând în prim plan brandul dispozitivului de încălzire. Dispozitivele electronice sunt promovate de companiile de tutun adesea separat de rezervele din tutun. Companiile aplică pentru dispozitive ambalaje atractive, pentru care nu se impune plasarea de avertismente cu referire la nocivitatea tutunului pentru sănătate, astfel sporind atractivitatea acestor produse pentru tineri” mai argumentează autoritatea necesitatea de a interveni pe segmentul de etichetare.

În acest context este important de menționat că în anul 2022 Comisia Europeană a aprobat Directiva delegată (UE) 2022/2100 de modificare a Directivei 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește retragerea anumitor exceptări care vizează produsele din tutun încălzit. Noile prevederi se referă inclusiv la retragerea exceptărilor, în cazul produselor din tutun încălzit, de la obligațiile de a purta avertismentele de sănătate combinate pe ambalajele acestor produse. Statele UE au avut obligația de a se conforma prezentei directive până la 23 iulie 2023, cu aplicarea dispozițiilor începând cu 23 octombrie 2023.

Ghenadie Țurcanu, director de programe la Centrul PAS: „Îl îndem pe premierul Recean «să-i trăsneacă cu capul de asfalt» pe corupții din Guvern*

2. Extinderea interdicțiilor de fumat în spațiile publice

De asemenea, proiectul de lege urmărește introducerea interdicțiilor de fumat în spațiile publice deschise și semi-deschise, cum sunt terasele restaurantelor, cluburilor de noapte etc și zonele de agrement, pentru a proteja mai bine populația de expunerea la fumul de tutun și aerosolii produși de tutun. Astfel, Ministerul Sănătății propune un semn unic de interzicere a fumatului în aceste spații, care include țigaretele tradiționale, cele electronice și narghileaua. Noile însemne sunt recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

„Zonele în aer liber în care se mănâncă și se bea în condiții de fum supun mii de clienți - inclusiv copii și personalul din industria ospitalității la locul de muncă - la doze repetate și nedorite de contaminanți aerieni cancerigeni, foarte toxici. Studiile demonstrează că, chiar și în zonele exterioare bine ventilate, nivelurile de fum pasiv pot fi suficient de ridicate pentru a reprezenta un risc pentru sănătatea celor din apropiere. Mai mult, admiterea fumatului în spațiile publice deschise și semideschise determină crearea unor atitudini de acceptare și de normalizare socială a fenomenului de către tineri. Astfel, copiii și adolescenții în prezența cărora se consumă produsele din tutun și produse conexe inițiază cu o probabilitate mult mai mare acest obicei nociv, devenind în scurt timp consumatori dependenți cu toate consecințele negative pentru sănătatea și dezvoltarea acestora”, se menționează în Nota informativă a proiectului de lege. Ministerul Sănătății aduce și dovezi care confirmă faptul că interdicția fumatului în spațiile publice nu afectează agenții economici din punct de vedere financiar. Ci, din contra, noile măsuri aduc doar beneficii, inclusiv non-monetare, așa cum este o sănătate mai bună a angajaților.

Ion Șalaru, director adjunct ANSP: Ceea ce s-a întâmplat la Guvern este o distorsionare a politicilor publice ale statului și este o consecință a interferenței industriei tutunului

3. Obligația producătorilor și importatorilor de produse din tutun de a raporta vânzările

Proiectul de lege mai prevede obligarea agenților economici să raporteze detalii despre studiile de piață și preferințele consumatorilor, volumul anual al vânzărilor și ingredientele utilizate. Aceste rapoarte trebuie să includă și date despre tineri și fumătorii actuali. Potrivit Ministerului Sănătății, sistemul actual de monitorizare din Republica Moldova „nu este aliniat formatului comun de raportare stabilit pentru statele membre UE pentru transmiterea datelor privind ingredientele conținute în tutun și produsele conexe și pentru divulgarea publicului a datelor colectate”.

4. Protecția minorilor în media audiovizuală

Proiectul de Hotărâre mai acoperă un domeniu prioritar și anume modificarea Codului serviciilor media audiovizuale pentru a interzice publicitatea, sponsorizarea și plasarea de produse din tutun, produse conexe și dispozitive de utilizare, reîncărcare sau încălzire în programele audiovizuale.

„Un element major care influențează inițierea consumului produselor din tutun la tineri este expunerea în permanență la mesajele de promovare al acestor produse distribuite agresiv de companiile de producători. Prin folosirea comunicării în mediu online și aplicarea de tactici subtile aplicate pentru diferite conținuturi de media, industria de tutun evită reglementările care vizează publicitatea tradițională. Astfel, tinerii continuă să fie expuși zilnic prin intermediului produselor audiovizuale (video, audio, în internet, filme artistice difuzate de operatorii prin cablu), în care este demonstrat consumul produselor din tutun, pot fi vizualizate produsele din tutun și cele conexe, dispozitivele și accesoriile de încălzire și utilizare a acestor produse, fără avertismentul mențiunea că fumatul este dăunător sănătății. Astfel, expunerea tinerilor la conținut pro-tabagism creează, în special printre copii și adolescenți, iluzia unei asocieri dintre perfecțiunea atletică, eleganță, delicatețe, frumusețe și fumat”, atenționează autorul proiectului.

Ministerul Sănătății argumentează că aceste măsuri sunt esențiale pentru a combate creșterea alarmantă a consumului de tutun în rândul tinerilor, influențată de tacticile agresive de marketing ale industriei tutunului. Datele statistice arată că 29,9% dintre moldovenii adulți sunt fumători actuali, iar 26,2% consumă zilnic produse din tutun. Pentru comparație, media în UE este de consumatori activi este 19,7% În plus, produsele de tutun încălzit și țigaretele electronice devin tot mai populare printre adolescenți, ceea ce reprezintă un risc major pentru sănătatea publică.

Contextul armonizării legislative pentru aderarea la UE

Proiectul elaborat este în concordanță cu prevederile Convenției-cadru a OMS privind controlul tutunului și cu angajamentele Republicii Moldova asumate prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Conform raportului analitic al Comisiei Europene din februarie 2023, Republica Moldova a făcut progrese în alinierea normelor sale la cele ale UE privind fabricarea, vânzarea, publicitatea și promovarea articolelor din tutun. Acțiunea de revizuire a legislației privind controlul tutunului este inclusă în Planul național de acțiuni pentru aderarea Republicii Moldova la UE pentru perioada 2024-2027, fiind parte din eforturile de armonizare progresivă a legislației naționale la cea europeană. Una din recomandările Comisiei Europene în Raportul privind extinderea din 2023 se referă la consolidarea cadrului legislativ în domeniul controlului tutunului, un pas esențial pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Guvernul sfidează legea și elaborează politici publice la masă cu industria tutunului

Pe data de 8 iulie, Guvernul a operat modificări în Politica Bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2025 prin care a propus micșorarea accizelor la produsele de tutun încălzit și, implicit, aplicarea diferențiată a accizelor pentru produsele din tutun încălzit comparativ cu produsele din tutun tradițional. Proiectul a fost propus de către Ministerul Finanțelor la sugestia industriei tutunului, ceea ce este nu doar împotriva intereselor publice, dar reprezintă și o încălcare a legislației în vigoare. Legea privind controlul tutunului interzice orice interferențe ale industriei tutunului în procesul de elaborare a politicilor publice. De asemenea, modificările promovate și operate contravin angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, în special cu Convenția-cadru a OMS pentru Controlul Tutunului, ratificată de Republica Moldova în anul 2007. Grav este că Guvernul și-a argumentat poziția prin necesitatea de a se alinia la „practicile UE”, ceea ce nu corespunde realității. Experții în legislație europeană și în Sănătate Publică au explicat că UE nu impune un model de taxare a produselor din tutun încălzit. Mai mult, țările membre sunt libere să stabilească accize fără a exista un plafon maxim care să poată limita guvernele în acest sens.

Sursa: SanatateInfo.md