Știri relaționate
Acasă
Democrația participativă în domeniul Sănătății rămâne un concept aplicat perfect pe hârtie, dar cu numeroase lacune în realitate. Societatea civilă este întrebată doar selectiv și în grabă dacă are de obiectat la unele reforme pe care le inițiază instituțiile din domeniul Sănătății, iar în cazul subiectelor sensibile, deciziile se iau unilateral. Astfel, cu dreptul, scris negru pe alb pe hârtie, pacientul rămâne în afara procesului decizional.
Mai mult, instituțiile din domeniul Sănătății nu încalcă doar dreptul cetățenilor de a se implica în procesul de luare a deciziilor, ci și dreptul de a cunoaște ce activități și-au asumat unele instituții să îndeplinească pe parcursul unui an.
Instituțiile din domeniul Sănătății aplicată selectiv prevederile legislației privind transparența decizională, încălcând dreptul societății civile de a se expune pe marginea subiectelor de importanță majoră în domeniu, se arată în Analiza realizării angajamentelor asumate în domeniul sănătății și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, publicat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS).
Conform analizei menționate, democrația participativă în Republica Moldova este sub nivelul așteptărilor, în special atunci când autoritățile iau decizii în domeniul Sănătății.
„Situația precară a democrației participative în sănătate este susținută de faptul că în Republica Moldova doar autoritățile administrației publice centrale și autoritățile administrative centrale iau decizii în sănătate, iar societatea civilă dislocată în afara mun. Chișinău, unde se atestă cea mai mare pondere a persoanelor vulnerabile, nu poate participa realmente în procesul decizional în sănătate. Conform legislației autoritățile locale nu dețin nici competență proprie și nici competentă delegată în sănătate, astfel acestea nu dezvoltă politici și nici nu iau decizii în sănătate la care pot participa organizațiile neguvernamentale și cetățenii din comunitate. Din aceste considerente societatea civilă locală nu are experiență de participare în procesul decizional în sănătate la nivel local așa cum au ONG-urile din alte domenii. Astfel vocea cetățenilor din teritoriu practic nu este auzită de către decidenții de la nivel central”, se arată în descrierea contextului care a stat la baza realizării cercetării.
Legislația care asigură cetățenilor dreptul de a participa la procesul decizional
Articolul 34 din Constituția Republicii Moldova prevede că (1) „Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit” și că (2) „Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sînt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal”. Modul de consultare publică a cetățenilor în procesul de transparență decizională este reglementat de Legea 239/2008 și HG 967/2016. Câteva din cele mai importante reglementări se referă la etapele, instrumentele, și termenele de consultare publică, iar autoritățile care nu se supun legislației pot fi pedepsite contravențional.
Spre exemplu, articolul 9, aliniat 1, prevede că: „După inițierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică va plasa, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, anunţul respectiv pe pagina web oficială, îl va expedia imediat prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, îl va afişa la sediul său într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau îl va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz.”
În ceea ce privește etapa consultării părților interesate, articolul 11, aliniat 22 prevede că „anunţul privind organizarea consultărilor publice şi materialele aferente sînt făcute publice cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de decizie”. Articolul 12 care reglementează procesul de recepţionare şi examinare a recomandărilor prevede la alin. (2) că „termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii va constitui cel puţin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunţului referitor la iniţierea elaborării deciziei sau de la data mediatizării anunţului privind organizarea consultărilor publice. La solicitarea părţilor interesate, autoritatea publică poate prelungi termenul de prezentare a recomandărilor”, iar articolul 13 obligă autoritatea care inițiază o decizie de consultare publică, atunci când se inițiază ședințe publice să anunțe părțile interesate „cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei” prin diverse mijloace care includ plasarea anunțului pe pagina web a instituției responsabile, expedierea de emailuri și diseminarea mesajelor prin mijloace mass-media”.
Cum a respectat Ministerul Sănătății legislația privind transparența în procesul decizional
Raportul observă că, așa cum prevăd normele legislative în vigoare, Ministerul Sănătății a creat pe pagina oficială categoria „Transparență decizională”, iar la subcategorii pot fi găsite informații referitoare la: linia telefonică instituțională de informare a societății civile (+37322 721010), coordonatorul procesului de consultare publică și a datelor de contact, raportul anual privind transparența în procesul decizional.
Totodată, pe site-ul autorității trebuie să fie disponibilă o listă actualizată a organizațiilor neguvernamentale pe domenii de activitate, implicate în procesul decizional. Lista menționată nu poate fi accesată pe pagina oficială a Ministerului Sănătății. Linkul indicat duce către o pagină inexistentă. Problema persistă de cel puțin jumătate de an, timp în care autoritatea nu a luat măsuri pentru a remedia problema. Totodată, Ministerul Sănătății nu are o categorie proprie dedicată proiectelor supuse consultărilor publice, fiind preluată cea de pe Particip.gov.md.
Conform raportului, Ministerul Sănătății a publicat, în intervalul 20 iunie 2023 – 10 decembrie 2023, pe platforma Particip.gov.md, la categoria „Ocrotirea sănătății” 52 de proiecte de decizii supuse consultărilor publice și anunțuri privind elaborarea proiectelor de legi (inclusiv publicate repetat). Dintre acestea 31 reprezentă anunțuri de consultare publică, restul - anunțuri privind intenția de elaborare a unui proiect și studii de cercetare al impactului.
În baza analizei proiectelor publicate de MS pe platforma Particip.gov.md și a anunțurilor privind elaborarea proiectelor de decizie pentru perioada indicată, autoarea analizei constată că Ministerul Sănătății respectă doar parțial prevederile Legii nr. 239 privind transparența în procesul decizional din 13.11.2008.
„MS aplică fragmentar prevederile legale, de cele mai multe ori cerințele privind accesul la materialele aferente fiind limitat. Se atestă situații când MS publică pentru consultări publice proiecte ce nu sunt însoțite de analiza impactului de reglementare, lipsesc sintezele de recomandări. Articolul 12, aliniat (2) prevede că „Termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii va constitui cel puțin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunțului referitor la inițierea elaborării deciziei sau de la data mediatizării anunțului privind organizarea consultărilor publice”. Acest termen este încălcat în cele mai multe cazuri, iar această observație se menține pe parcursul celor trei ani de monitorizare a termenelor de consultare publică în procesului decizional. Din totalul de proiecte supuse consultărilor publice pe pagina Particip.gov.md – din 31 la număr, doar pentru 3 proiecte a fost respectat termenul de consulare de minim 10 zile lucrătoare”, se arată în raport.
De asemenea, analiza s-a concentrat și pe conținutul și rata de îndeplinire a activităților prevăzute în Planul de acțiuni al Ministerului Sănătății, aprobat prin Ordinul nr. 154 din 2 martie 2023. Una dintre constatările importante este că o parte din acțiunile neîndeplinite de Ministerul Sănătății în anul 2022, au fost transferate pentru anul 2023. Astfel, 33 de acțiuni din totalul de 63 de acțiuni prevăzute pentru anul 2023 reprezintă activități neîndeplinite în anul 2022 și transferate pentru anul curent de activitate.
Astfel, din cele 63 de acțiuni stabilite în Planul de acțiuni al MS, 38 au ca termen de realizare ultimul semestru. Din acestea, 8 acțiuni au fost realizate, iar 30 de activități au rămas nerealizare. Însumând cele două semestre, 27 de activități au fost realizate, iar 36 - nerealizate sau sunt în proces de realizare. Astfel, se atestă o eficiență redusă a MS în realizarea politicilor publice.
În concluzie, Ministerul Sănătății demonstrează în continuare o eficiență scăzută în elaborarea și implementarea politicilor publice. Deși se observă o îmbunătățire a tempoului implementării acțiunilor asumate, în continuare acestea se mențin sub rata de 50%.
Cum a respectat Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) legislația privind transparența în procesul decizional
Compania Națională de Asigurări în Medicină și-a stabilit prioritățile de activitate prin Planul de Acțiuni, aprobat prin ordinul nr. 02-A din 3.01.2023. Pentru perioada vizată în raport, CNAM a planificat 49 de activități. Atât prioritățile de dezvoltare strategică, cât și indicatorii de rezultat nu conțin valori de referință, ceea ce face dificilă sau imposibilă aprecierea gradului de realizare. De asemenea, o parte consistentă dintre activitățile incluse în raport reprezintă obligații funcționale ale CNAM, astfel că acestea nu ar trebui confundate cu obiectivele de dezvoltare strategică setate de Companie și nu contribuie direct la implementarea lor, cum ar fi: „număr de facturi fiscale recepționate, verificate și semnate” (activitatea 2.16), număr de întruniri interinstituționale (activitatea 1.2), „număr de contracte de achiziții încheiate” (activitatea 4.13), „număr de acte întocmite și expediate prestatorilor de servicii medicale contractați”(2.16).
Analiza corespunderii cu prevederile cadrului legal privind transparența în procesul decizional
În perioada 20 iunie-10 decembrie, CNAM a publicat 11 proiecte pentru consultări publice și anunțuri de elaborare a deciziilor pe platforma Particip.gov.md. CNAM a depus în ultimii ani eforturi vizibile pentru creșterea transparenței în gestionarea FAOAM, iar rezultatele sunt încurajatoare, având în vedere că la începutul perioadei de monitorizare pe Platforma Particip.gov.md, Compania nu avea expus pentru consultări publice niciun proiect.
În perioada vizată în raport, Compania a supus consultărilor publice atât ordine interne emise de CNAM în comun cu MS, precum și proiecte de Hotărâri de Guvern. Pentru unele proiecte, CNAM a utilizat consultarea hibridă, atât de platforma Particip.gov.md, cât și la sediul Companiei, ceea ce este o practică binevenită și recomandată.
Conform analizei, anunțurile privind elaborarea proiectelor de decizii corespund rigorilor legislative. Acestea sunt însoțite de argumentarea necesităţii de a adopta decizia; termenul-limită, locul şi modalitatea în care părţile interesate pot prezenta sau expedia recomandări; datele de contact ale persoanelor responsabile de recepţionarea şi examinarea recomandărilor (Legea 239/2008, art.9, al(2)). În același timp, proiectele supuse consultărilor publice sunt însoțite de materialele aferente prevăzute de legislație. Termenul de consultare publică de minim 10 zile lucrătoare nu este respectat.
În concluzie, CNAM este singura instituție dintre cele supuse monitorizării care a demonstrat receptivitate la recomandările emise în cadrul raportului. Atât pagina CNAM de pe platforma Particip.gov.md, cât și pagina web oficială cnam.md, au început să fie actualizate mult mai activ cu informațiile prevăzute de legislație privind transparența în procesul decizional, sunt publicate comunicate cu privire la aplicarea prevederilor legale privind transparența în procesul decizional de către CNAM. În continuare, CNAM trebuie să supună consultărilor publice toate actele normative și administrative care au impact asupra sănătății cetățenilor, așa cum prevede art. 2, al. (4) din Legea 239/2008 și să respecte termenele legale pentru emiterea recomandărilor în cadrul consultărilor publice.
Cum a respectat Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) legislația privind transparența în procesul decizional
ANSP a asigurat, conform legislației, o subcategorie pe site-ul oficial cu denumirea de „Transparența decizională”. Lipsesc însă informațiile prevăzute în Hotărârea nr. 967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, constată raportul Centrului PAS: nu se regăsesc informații cu privire la responsabilul de coordonare a procesului de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, linia telefonică instituţională de informare a societăţii civile; lista organizaţiilor neguvernamentale pe domenii de activitate, sinteze cu recomandări. Totodată, lipsesc rapoartele anuale privind asigurarea transparenţei în procesul decizional.
Datele arată că pe platforma Particip.gov.md, ANSP nu a publicat pe parcursul ultimilor doi ani anunțuri pentru consultări publice sau anunțuri de elaborare a proiectelor. În concluzie, ANSP nu respectă niciuna dintre prevederile Legii 239/2008 și ale HG nr.967/2016 privind transparența în procesul decizional și nu a depus eforturi în această perioadă pentru a se conforma legislației.
„Reiterăm că argumentele unor instituții vizate în raport, precum că nu sunt subiecți ai Legii 239/2008 pentru că nu au drept de inițiativă legislativă, este incorectă. Instituțiile publice, care utilizează resursele publice și care iau decizii care pot influența în orice fel sănătatea cetățenilor, trebuie să respecte procedurile de consultare publică, conform art. 3, al (4) al Legii 239/2008”, se arată în raportul publicat de Centrul PAS.
În ceea ce privește un plan anual de acțiuni, a fost identificat la categoria Control de stat - Planuri de activitate CS Planul de acțiuni al ANSP pentru realizarea obiectivelor și indicatorilor de performanță conform HG 355/2020, pentru anul 2023. Aprobat prin ordinul nr. 70 din 28 ianuarie 2023, Planul de activitate al ANSP vizează doar aspectul de corespundere privind Metodologiei de stabilire a obiectivelor și indicatorilor de performanță a organelor de control de stat asupra activității de întreprinzător. Instituția publică trimestrial rapoarte privind realizarea acestor indicatori.
Cum a respectat Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) legislația privind transparența în procesul decizional
O situație critică a fost constatată la AMDM. În perioada vizată de acest raport, AMDM nu a publicat proiecte pentru consultări publice sau anunțuri de intenție pe pagina particip.gov.md. Pe site-ul oficial amdm.gov.md există categoria „Transparență decizională”, dar care nu întrunește condițiile legislației cu privire la transparența în procesul decizional.
În categoria menționată pot fi identificate numele și datele de contact ale coordonatorului privind procesul decizional, iar pentru prima dată au fost publicate două anunțuri privind inițierea elaborării proiectelor de decizii. De asemenea, pe pagina web oficială a fost dezvoltată subcategoria „Anunțuri/Proiecte supuse consultărilor publice”, fiind integrată concomitent și pagina Particip.gov.md.
Anunțurile de intenție privind elaborarea proiectelor de decizie, publicate pe Platforma particip.gov.md se referă la Regulamentul privind structura și efectivele limită ale AMDM, precum și la modificarea HG nr. 348 din 26 mai 2014 cu privire la tarifele pentru serviciile prestate de către AMDM. Anunțurile nu corespund prevederilor Legii nr. 239/2008 și a HG 967/2016, nefiind însoțite de: a) argumentarea necesităţii de a adopta decizia; termenul-limită, locul şi modalitatea în care părţile interesate pot prezenta sau expedia recomandări; datele de contact ale persoanelor responsabile de recepţionarea şi examinarea recomandărilor (numele şi prenumele, numărul de telefon, adresa electronică).
De asemenea, nu au fost respectate etapele consultărilor publice, întrucât anunțurile nu au fost urmate de prezentarea proiectelor elaborate, sinteza recomandărilor, iar părțile interesate nu au avut posibilitatea să se expună pe marginea acestor proiecte.
Deși AMDM a ținut cont de o parte din recomandările emise în rapoartele anterioare, în continuare instituția nu respectă cerințele Legii nr. 239/2008 și a HG 967/2016 cu privire la publicarea anunțurilor și proiectelor pentru consultare publică, cu termenii prevăzuți, decizii adoptate, proiecte retrase din procesul de consultare publică, existența unei linii telefonice instituționale de informare a societății civile; lista organizațiilor neguvernamentale pe domenii de activitate, sinteze cu recomandări.
Concluzii
Autoarea raportului concluzionează că în pofida dezvoltării unui cadru legislativ robust, instituțiile statului continuă să ia decizii unilateral, în termeni restrânși, fără o consultare reală cu societatea.
„Dreptul la informație este prevăzut în Constituția Republicii Moldova (art.34) care spune că acesta nu poate fi îngrădit. Art.10, al (1) din Legea 263/2005 (Legea privind drepturile și responsabilitățile pacientului) prevede că „toate deciziile cu caracter economic, administrativ sau social care au o influenţă sau un impact potenţial asupra stării de sănătate a populaţiei, la nivel naţional sau local, vor fi luate ţinându-se cont de opinia publică”. Societatea nu doar că trebuie să fie informată în ceea ce privește deciziile pe care intenționează autoritățile să le ia, dar să fie informată în timp util, astfel ca orice parte interesată să poată reacționa prin mecanisme accesibile și eficiente. În acest context, deși am identificat un cadru legislativ robust, care îi acordă societății civile, cel puțin pe hârtie, calitatea de partener al statului în elaborarea politicilor publice, în interesul suprem al cetățeanului, în practică, democrația participativă lipsește. Instituțiile vizate în raport aplică doar parțial prevederile legale, toate conform aceluiași tipar, în cele din urmă luând decizii unilateral, în termeni restrânși, fără să asigure o consultare veridică cu societatea”, se menționează în raport. O altă concluzie este că „modul de consultare publică cu societatea civilă lasă impresia că autoritățile aplică doar pentru bifă unele etape ale procesului decizional, fără să fie interesate de o democrație participativă veritabilă. În afara unor organizații care au tangență cu domeniul sănătății, autoritățile nu dezvoltă și nici nu încearcă să transforme acest proces în unul reprezentativ teritorial și ca pondere din societate”.
Raportul „Analiza realizării angajamentelor asumate în domeniul sănătății și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional. (Planurile de acțiuni ale Guvernului, MS, ANSP, AMDM, CNAM, în perioada Ianuarie-Iunie 2023)” conține și mai multe recomandări adresate instituțiilor vizate. Printre acestea se numără:
Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) este o organizaţie independentă, non-profit din Republica Moldova, ce implementează programe la nivel național și regional. Misiunea statutară a Centrului PAS este de a contribui la îmbunătățirea sectorului social și de sănătate prin promovarea şi evaluarea politicilor, consolidarea capacităţilor şi sprijinirea reformelor. Portofoliul Centrului PAS include o gamă variată de programe de sănătate publică în domeniul sistemelor de sănătate, al maladiilor transmisibile și netransmisibile și al responsabilității sociale, inclusiv prin funcția de “watchdog”. Activitatea regională a Centrului PAS include programe de contribuție la transformarea serviciilor de sănătate centrate pe persoană în 11 țări din Europa de Est și Asia Centrală: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. Centrul PAS deține Platforma E-Sănătate.md, o rețea de site-uri de utilitate publică dedicată domeniului sănătății, inclusiv Sănătate INFO - un site de știri specializat, care abordează problemele și reformele din sănătate.