Au trecut 9 luni de la aprobarea legii, iar Ministerul Sănătății neglijează legea și întârzie să aprobe Regulamentul privind activitatea serviciilor de Îngrijiri Paliative, Nomenclatorul și Standardele minime de calitate în Îngrijirile Paliative.

Modificările aprobate prin Legea nr. 368 sunt doar vârful de aisberg într-o nesfârșită amânare și lipsă de viziune a statului în ceea ce ar trebui să se numească reglementarea serviciilor de Îngrijiri Paliative în Republica Moldova. 

Modificându-și propriile legi, promovând viziuni complet contradictorii, statul a ajuns într-un impas – atribuind Ministerului Sănătății dreptul de a elabora și aproba criteriile și standardele de calitate în IP, s-a ajuns la o lipsă de acțiune și de asumare a responsabilității în acest domeniu. Acum, din punct de vedere legal, Guvernul nu mai are nicio atribuție în aprobarea regulamentelor, iar Ministerul Sănătății tergiversează aprobarea lor dincolo de limita legii.

Ce s-a schimbat prin Legea nr. 368

Anul 2020 a marcat unele dintre cele mai importante modificări legislative în domeniul Îngrijirilor Paliative, acest tip de îngrijire devenind legal parte componentă a serviciilor de sănătate. Legea nr. 211/2020 privind completarea Legii ocrotirii sănătății nr.411/1995 prevedea că serviciile paliative sunt servicii distincte în lista serviciilor de sănătate, urmând să fie finanțate pe linie separată din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM). 

De asemenea, Legea ocrotirii sănătății era completată cu un articol nou care prevede că „Nomenclatorul serviciilor de îngrijire paliativă, regulamentul privind organizarea și desfășurarea activității serviciilor care acordă îngrijire paliativă, precum și standardele minime de calitate pentru serviciile de îngrijire paliativă se aprobă de către Guvern” (art.351al.5). 

Tot în 2020, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale emitea ordinul nr.1298 prin care se instituia un grup de lucru format din 19 funcționari, specialiști în paliație și asistență medicală primară, dar și experți din organizații non-guvernamentale care aveau rolul de a evalua costurile necesare pentru serviciile de ÎP în Republica Moldova, să vină cu un proiect de modificare al Programului unic privind includerea unei secțiuni distincte privind ÎP, dar și să elaboreze trei documente extrem de importante pentru implementarea ÎP - Nomenclatorul serviciilor de îngrijire paliativă, Regulamentul privind organizarea serviciilor de îngrijire paliativă și Standardele de calitate pentru serviciile de Îngrijire Paliativă. 

Ulterior, prin Planul de acțiuni al Guvernului, aprobat prin HG nr.235 din 13.10.2021 privind aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului, Executivul și-a asumat aprobarea Regulamentului, a Nomenclatorului și a Standardelor minime de calitate în ÎP (activitatea 10.15). Ministerul a prevăzut aceeași activitate în Planul său de Acțiuni pentru anul 2022.

Legea nr. 368 urma să schimbe tot ce a fost realizat în ultimii 2 ani. Fără consultări publice și fără o justificare legală, în proiectul de lege privind schimbarea fondatorului spitalelor raionale era lăsată în umbră și o altă modificare – cea de a atribui Ministerului Sănătății competența de a aproba Nomenclatorul serviciilor de îngrijire paliativă, Regulamentul privind organizarea și desfășurarea activității serviciilor de ÎP, precum și Standardele minime de calitate, deși aceasta ținea de competența Guvernului.

Într-o scrisoare publică, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS, LINK AICI) atenționa autoritățile că această modificare lăsată în umbră este riscantă și contravine principiului respectării ierarhiei actelor normative din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative. 

Experții au atenționat că alte tipuri de asistență medicală și servicii, cum ar fi  Reglementările cu privire la organizarea asistenței medicale primare, Serviciile medicale de profilaxie, diagnostic, tratament și supraveghere în domeniul oncologic, Regulamentul-cadru al Centrului comunitar de sănătate mintală şi a Standardelor minime de calitate, Regulamentul-cadru de activitate şi standardele minime de calitate ale serviciilor de intervenție timpurie sunt aprobate prin Hotărâri de Guvern și nu de Ministerul Sănătății, ceea ce face complet neclară poziția autorităților în privința îngrijirilor paliative.

Ce urma să se schimbe după Legea nr. 368

În Raportul privind implementarea Planului de acțiuni al MS pentru 2021, Ministerul Sănătății argumenta că aprobarea celor trei documente atât de importante pentru domeniul ÎP urmează a fi realizată prin ordin al ministrului, după modificările din Legea nr. 368. 

Totuși, de la aprobarea legii, din decembrie 2022, au trecut 9 luni, iar de la intrarea în vigoare a legii – 8 luni și o zi. Art. 2, alin.2 al legii prevede că „Guvernul, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va aduce actele sale normative în concordanță cu aceasta”. 

În acest timp, Ministerul Sănătății nu a întreprins acțiuni pentru a aproba pachetul de documente în ÎP, deși acestea au fost puse la dispoziția autorităților încă din iunie 2021. Public, autoritatea nu a comentat lipsa de intervenție în acest domeniu, în schimb Curtea de Conturi a atenționat autoritățile că lipsa reglementărilor afectează direct beneficiarii. 

Curtea de Conturi a atenționat în Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2022 că planificarea serviciilor de îngrijiri paliative raportat la necesitățile reale nu este posibilă din cauza neaprobării cadrului normativ necesar de către Guvern, ceea ce „face dificilă îmbunătățirea și extinderea acestor servicii”.

Conform estimărilor, în Republica Moldova peste 25 mii de pacienți au nevoie anual de îngrijiri paliative, dar numai 1 din 3 moldoveni beneficiază de ele. În total, în Republica Moldova activează 8 prestatori privați de servicii paliative.

Sursa: SanatateInfo.md