Știri relaționate
Acasă
În luna iulie se împlinesc 2 ani de când Ministerul Sănătății a primit pachetul de documente care reglementează serviciile de Îngrijiri Paliative în Republica Moldova. Documentele au fost create în cadrul unui proiect, la inițiativa Ministerului Sănătății, însă aplicarea lor întârzie deja de doi ani într-un context deja nefavorabil al dezvoltării ÎP în Moldova, când servicii în valoare de milioane de lei au fost nevalidate, afectând beneficiarii finali.
De ce este nevoie de noi reglementări în Îngrijiri Paliative în RM
În RM, serviciul de îngrijiri paliative a început să se dezvolte din anul 2000, la nivel de servicii non-guvernamentale, și doar mult mai târziu prin sectorul spitalicesc public. Primul serviciu specializat în îngrijiri paliative, în sectorul public a fost creat abia în anul 2008 la Institutul Oncologic. Până în 2019 serviciul de îngrijiri paliative s-a extins, astfel că 33 de spitale raionale au secții de îngrijiri paliative, chiar dacă acestea nu corespund standardelor.
Acum, 8 prestatori privați sunt contractați de CNAM pentru acordarea serviciilor de ÎP, aceștia acoperind doar 8 teritorii administrative, cele mai multe servicii fiind concentrate în Chișinău. Serviciile ÎP sunt acordate în RM în baza Ordinul MS nr.234 din 09.06.2008 Cu privire la dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative în RM, Ordinul MS nr.154 din 01.06.2009 cu privire la organizarea serviciilor de îngrijiri paliative şi Ordinul MS nr. 884 din 30.12.2010 cu privire la aprobarea Standardului Naţional de Îngrijire Paliativă.
Citește și: Anticamera unei morți așteptate
Raportul pentru Ombudsman cu privire la implementarea de către RM a prevederilor Rezoluției cu privire la consolidarea îngrijirilor paliative ca o componentă a tratamentelor integrate pe parcursul vieții (adoptată la cea de a 67-a Adunare Mondială a Sănătății din 24 mai, în 2014) a arătat că Standardul Național de Îngrijiri Paliative nu este pe deplin respectat. Fiecare al patrulea manager de spital raional a răspuns în cadrul studiului că serviciile paliative în instituția pe care o conduce sunt implementate doar parțial, în majoritatea instituțiilor lipsind formele alternative de opioide, condiții adecvate de igienă și intimitate, paturi pentru pacienți cu escare, saloane dedicate exclusiv pacientului paliativ etc. Conform raportului, aproximativ 25.000 de persoane au nevoie de ÎP, în timp ce doar 1 din 3 beneficiază de acest tip de serviciu esențial.
Conform studiului calitativ „Accesul și calitatea serviciilor de îngrijiri paliative în Republica Moldova” printre punctele slabe ale sistemului de ÎP în RM sunt:
Studiile și rapoartele realizate au confirmat astfel că legislația existentă este depășită, iar aspecte ce țin de calitate, resurse umane, tipuri de servicii și surse de finanțare sunt slab sau deloc reglementate. Pentru a soluționa inechitățile identificate și de a crește accesul oamenilor la servicii ÎP, a fost nevoie, prioritar, de modificarea legislației și racordarea acesteia la standardele internaționale.
Prin Legea nr. 211/2020 privind completarea Legii ocrotirii sănătății nr.411/1995, serviciile de ÎP au devenit parte componentă a serviciilor de sănătate, aceasta însemnând că serviciile paliative au devenit distincte în lista serviciilor de sănătate, urmând să fie finanțate pe linie separată din Fondurile Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM).
Prin aceeași lege, a fost completată Legea ocrotirii sănătății cu un articol nou care prevede că „Nomenclatorul serviciilor de îngrijire paliativă, regulamentul privind organizarea și desfășurarea activității serviciilor care acordă îngrijire paliativă, precum și standardele minime de calitate pentru serviciile de îngrijire paliativă se aprobă de către Guvern” (art.351al.5).
Pe 30 decembrie 2020, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale de atunci a emis ordinul nr.1298 prin care instituia un grup de lucru format din 19 funcționari, specialiști în paliație și asistență medicală primară, dar și experți din organizații non-guvernamentale care aveau rolul de a evalua costurile necesare pentru serviciile de ÎP în Republica Moldova, să vină cu un proiect de modificare al Programului unic privind includerea unei secțiuni distincte privind ÎP.
Grupul de lucru mai avea sarcina de a elabora trei documente extrem de importante pentru implementarea ÎP - Nomenclatorul serviciilor de îngrijire paliativă, Regulamentul privind organizarea serviciilor de îngrijire paliativă și Standardele de calitate pentru serviciile de îngrijire paliativă.
Reprezentanții Școlii de Management în Sănătate Publică și ai Centrului pentru Politici și Analize în Sănătate aveau sarcina să asigure procesele de secretariat și logistice, astfel ca până la 26 martie 2021 proiectele să fie înaintate grupului de lucru pentru promovare și aprobare.
În luna iunie, Școala de Management în Sănătate a transmis Ministerului Sănătății documentele solicitate – estimarea costurilor necesare pentru ÎP, precum și proiectele Nomenclatorului, a Standardelor minime de calitate și Regulamentul cu privire la activitatea ÎP în Republica Moldova. Documentele pot fi accesate la acest LINK.
Ce prevede Regulamentul privind activitatea ÎP, Nomenclatorul ÎP și Standardele minime de calitate în ÎP
Nomenclatorul ÎP face distincție dintre serviciile paliative de bază și cele specializate, cu tipul de serviciu corespunzător. În total, sunt identificate 8 tipuri de servicii:
ÎP de bază: abordare paliativă, ÎP generalistă.
ÎP specializată: Cabinet de consultații în condiții de ambulatoriu, Centru de zi, echipă multidisciplinară în ÎP acordată la domiciliu, secție cu paturi pentru ÎP, echipă muldisciplinară în ÎP acordată în condiții de spital, Hospice.
Regulamentul privind activitatea serviciilor de ÎP reglementează modul de organizare şi prestare a serviciilor, precum și drepturile și obligațiile prestatorilor și a beneficiarilor, ca unul din tipurile de asistență medicală stabilit de Legea ocrotirii sănătății nr. 411/1995.
Proiectul de Regulamentul stabilește noțiunile de bază privind ÎP, modul de organizare a serviciilor de bază și specializate, precum și necesitățile de personal distincte pentru fiecare tip de serviciu. Totodată, proiectul de Regulament stabilește clar procesul de includere și excludere a unui pacient din ÎP, prevede obligațiile și drepturile atât ale prestatorilor, cât și ale beneficiarilor. Resursele umane sunt o componentă-cheie a proiectului de document, fiind prevăzute norme de personal, în funcție de tipul de serviciu, stabilirea responsabilităților prin fișa de post, eliminând interpretările din legislația actuală. Totodată, a fost prevăzută obligativitatea prestatorilor de a facilita și promova programe de formare profesională.
Standardele minime de calitate în ÎP reprezintă norme obligatorii a căror aplicare garantează asigurarea unui nivel minim de calitate în procesul de prestare a serviciilor de îngrijire paliativă specializată. Sunt în total 21 de standarde care stabilesc rigori de calitate începând cu informarea privind existența serviciilor de ÎP, procedura de admitere a unui pacient și a familiei în ÎP, identificarea nevoilor în funcție de contextul social, cultural, religios, a nevoilor psiho-emoționale etc și continuând cu acordarea complexă a serviciilor, inclusiv la alte nivele de acordare a asistenței medicale, susținerea familiei și acordarea suportului pe perioada de doliu. Totodată, proiectul de document face referire la necesitățile de infrastructură și dotare tehnică a serviciilor ÎP.
Guvernul și-a asumat angajamentul de a aproba pachetul de documente privind serviciile ÎP
Prin HG nr.235 din 13.10.2021 privind aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului, Executivul și-a asumat aprobarea Regulamentului, a Nomenclatorului și a Standardelor minime de calitate în ÎP (activitatea 10.15)6. Activitatea s-a regăsit și în Planul de acțiuni al MS, aprobat prin ordinul nr.1213 din 24.12.20217. Primul termen stabilit a fost ianuarie 2022, însă fără să fie respectat. Pe parcursul anului 2022 MS nu a întreprins acțiuni pentru aprobarea celor trei documente. În raportul său privind implementarea Planului de acțiuni pentru 20228 MS a argumentat că prin Legea nr. 368/2022 pachetul de documente privind ÎP nu mai urmează să fie aprobat de Guvern, ci de Ministerul Sănătății, prin ordine interne, activitate care ar urma să fie realizată. Este important de menționat că în Planul de acțiuni pentru anul 2023 aprobat prin Ordinul 154 din 2 martie, MS nu a inclus în activitățile sale aprobarea celor trei documente.
În presă, membrii Comisiei instituite de MS în anul 2020, au declarat că MS nu a răspuns la apelurile lor de a afla motivul tergiversării aprobării Regulamentului, Nomenclatorului și a Standardelor minime de calitate.
Acordarea serviciilor de ÎP în 2022: lacunele legislative afectează beneficiarii finali
Pentru anul 2022, CNAM a aprobat pentru Subprogramul „Îngrijiri Paliative” 69.285,7 mii lei. Chiar dacă în creștere, veniturile nu au fost valorificate în totalitate. Peste 8,1 mii lei din cadrul subprogramului au rămas nevalorificați.
CNAM nu explică în Raportul privind executarea FAOAM pentru anul 2022 care sunt cauzele care au dus la nevalorificarea acestor resurse, în special având în vedere gradul și așa limitat și disproporțiat cu servicii ÎP pe teritoriul RM.
În presă, prestatorii privați de ÎP au acuzat MS și CNAM de interpretarea eronată a legislației ceea ce a dus la refuzul CNAM de a achita o parte din serviciile prestate. Conflictul a generat incapacitatea celui mai mare prestator de servicii ÎP de a mai acorda asistență paliativă, ceea ce va duce la un acces și mai redus a ÎP în teritorii.
În timp ce MS nu a venit cu o poziție publică referitor la tergiversarea aprobării pachetului de documente pentru acordarea serviciilor de ÎP, iar CNAM nu asigură claritate privind serviciile de ÎP necontractate și nevalorificarea a 8,1 mii lei destinați ÎP, Curtea de Conturi a atenționat în Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală în anul 2022 că planificarea serviciilor de îngrijiri paliative raportat la necesitățile reale nu este posibilă din cauza neaprobării cadrului normativ necesar de către Guvern, ceea ce „face dificilă îmbunătățirea și extinderea acestor servicii”.
Sursa: SanatateInfo.MD
Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) este o organizaţie independentă, non-profit din Republica Moldova, ce implementează programe la nivel național și regional. Misiunea statutară a Centrului PAS este de a contribui la îmbunătățirea sectorului social și de sănătate prin promovarea şi evaluarea politicilor, consolidarea capacităţilor şi sprijinirea reformelor. Portofoliul Centrului PAS include o gamă variată de programe de sănătate publică în domeniul sistemelor de sănătate, al maladiilor transmisibile și netransmisibile și al responsabilității sociale, inclusiv prin funcția de “watchdog”. Activitatea regională a Centrului PAS include programe de contribuție la transformarea serviciilor de sănătate centrate pe persoană în 11 țări din Europa de Est și Asia Centrală: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. Centrul PAS deține Platforma E-Sănătate.md, o rețea de site-uri de utilitate publică dedicată domeniului sănătății, inclusiv Sănătate INFO - un site de știri specializat, care abordează problemele și reformele din sănătate.
