Știri relaționate
Acasă
Instituțiile din domeniul Sănătății continuă să aplice sumar și superficial legislația privind transparența în procesul decizional atunci când iau decizii în domeniul Sănătății. Societatea civilă este pusă în situația de a reacționa în termeni restrânși, iar instrumentele de democrație participativă sunt extrem de limitate. În același timp, atât Ministerul Sănătății, cât și alte instituții publice din domeniu, demonstrează o performanță redusă în politicile publice.
Sub jumătate din acțiunile asumate prin Planul de Acțiuni al Guvernului au fost realizate în primele 6 luni ale acestui an, se arată în Analiza realizării angajamentelor asumate în domeniul sănătății și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, publicat de Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate.
Autoarea analizei constată că în Republica Moldova democrația participativă este sub nivelul așteptărilor, în special atunci când autoritățile iau decizii în domeniul sănătății. „Actuala funcționare a instrumentelor participative stabilite de legislația privind transparența decizională, consultările publice și dialogurile cu cetățenii, nu oferă mijloace suficiente de a influența procesul decizional, mai cu seamă în politici de sănătate. Instrumentele participative aplicate de autoritățile publice din domeniul sănătății nu maximizează potențialul participării societății civile, ceea ce nu contribuie la creșterea democrației participative în RM. Totodată, nu toate organizațiile societății civile din sănătate sunt active politic, nu sunt vocale și influente, îndeosebi atunci când autoritățile sanitare nu- și îndeplinesc promisiunile. La rândul său, autoritățile publice nu oferă un mecanism de feedback efectiv pentru a informa chiar și pe cetățenii activi politic cu privire la rezultatele participării lor în procesul decizional, dezamăgindu-i astfel pe aceștia prin faptul că eforturile lor nu au nicio urmare. Aceste inadvertențe au generat obișnuința cetățenilor și societății civile din domeniul sănătății de a nu-și exprima, în cadrul instrumentelor de transparență decizională existente, părerea despre lor despre ce le convine sau ce nu le convine în legătură cu deciziile adoptate în materie de sănătate, inclusiv pe motivul că nu au curajul necesar să o facă, deși au nemulțumiri de care se lovesc zilnic”, se arată în descrierea contextului care a stat la baza realizării cercetării.
Raportul amintește principalele prevederi legale care se referă la transparența în procesul decizional: inițierea elaborării proiectelor de decizii de către instituțiile abilitate; punerea la dispoziția părților interesate a proiectului; consultarea cetățenilor și a asociațiilor interesate; examinarea recomandărilor; precum și informarea publicului referitor la deciziile adoptate.
Sunt extrase prevederile care menționează că pentru fiecare etapă, subiecții legii trebuie să respecte anumite termene pentru asigurarea transparenței în procesul decizional. Spre exemplu, articolul 9, aliniat 1, prevede că:
„După inițierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică va plasa, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, anunţul respectiv pe pagina web oficială, îl va expedia imediat prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, îl va afişa la sediul său într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau îl va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz.”
În ceea ce privește etapa consultării părților interesate, articolul 11, aliniat 22 prevede că „anunţul privind organizarea consultărilor publice şi materialele aferente sînt făcute publice cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de decizie”. Articolul 12 care reglementează procesul de recepţionare şi examinare a recomandărilor prevede la alin. (2) că „termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii va constitui cel puţin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunţului referitor la iniţierea elaborării deciziei sau de la data mediatizării anunţului privind organizarea consultărilor publice. La solicitarea părţilor interesate, autoritatea publică poate prelungi termenul de prezentare a recomandărilor”, iar articolul 13 obligă autoritatea care inițiază o decizie de consultare publică, atunci când se inițiază ședințe publice să anunțe părțile interesate „cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfăşurării şedinţei” prin diverse mijloace care includ plasarea anunțului pe pagina web a instituției responsabile, expedierea de emailuri și diseminarea mesajelor prin mijloace mass-media”.
Ministerul Sănătății
Raportul observă că, așa cum prevăd normele legislative în vigoare, Ministerul Sănătății a creat pe pagina oficială categoria „Transparență decizională”, iar la subcategorii pot fi găsite informații referitoare la: linia telefonică instituțională de informare a societății civile (+37322 721010), coordonatorul procesului de consultare publică și a datelor de contact, raportul anual privind transparența în procesul decizional.
Totodată, pe site-ul autorității trebuie să fie disponibilă o listă actualizată a organizațiilor neguvernamentale pe domenii de activitate, implicate în procesul decizional. Lista menționată nu poate fi accesată pe pagina oficială a Ministerului Sănătății, deși în Raportul privind transparența în procesul decizional pentru anul 2022 se menționează că aceasta este publică. Linkul indicat duce către o pagină inexistentă.
În ceea ce privește rapoartele privind transparența în procesul decizional, autoarea constată că în anul 2022 de activitate, Ministerul Sănătății nu a publicat rezultatele consultărilor publice organizate prin intermediul grupurilor de lucru permanente. Pe parcursul anului trecut Ministerul Sănătății a organizat o singură dezbatere publică, dar rezultatele acesteia, sub formă de procese-verbale sau sinteze ale recomandărilor, nu sunt făcute publice. Totodată, Ministerul Sănătății nu are o categorie proprie dedicată proiectelor supuse consultărilor publice, fiind preluată cea de pe particip.gov.md.
„Analiza conținutului platformei Particip.gov.md, la categoria „Ocrotirea sănătății”, ne-a permis să identificăm 34 de proiecte de decizii supuse consultărilor publice și anunțuri privind elaborarea proiectelor de legi (inclusiv publicate repetat) de către Ministerul Sănătății, în intervalul 1 ianuarie 2023 – 13 iunie 2023. Dintre acestea 20 reprezentau anunțuri de consultare publică, restul- anunțuri privind intenția de elaborare a unui proiect și studii de cercetare al impactului”, scrie în raport.
Cu referire la analiza corespunderii cu prevederile cadrului legal privind transparența în procesul decizional, raportul menționează că Ministerul Sănătății respectă doar parțial prevederile Legii nr. 239 privind transparența în procesul decizional din 13.11.2008 și că aplică alternativ etapele prevăzute la articolul 8 în prezenta lege - fie anunțul de elaborare a deciziei, fie consultarea publică și nu ambele pentru fiecare proiect, așa cum indică legea. În legătură că termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii - cel puțin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunțului referitor la inițierea elaborării deciziei sau de la data mediatizării anunțului privind organizarea consultărilor publice - acesta este încălcat în majoritatea cazurilor, autoritatea oferind 10 zile calendaristice, din care lucrătoare, disponibile pentru consultări și emiterea recomandărilor, rămân 8 sau chiar 6 zile lucrătoare. „În ultimii ani se menține aceeași tendință, de publicare a proiectelor de consultări publice la sfârșitul săptămânii”, observă autoarea.
Astfel, din totalul de proiecte supuse consultărilor publice pe pagina particip.gov.md – din 14 la număr, doar pentru 6 proiecte a fost respectat termenul de consulare de minim 10 zile lucrătoare.
În ceea ce privește planul de acțiuni al ministerului, este subliniat că pentru anul 2023 activitățile au fost stabilite pentru prima dată pe trimestre și nu pe luni. Această formă de stabilire a intervalelor pe trimestre poate genera dificultăți în procesul de estimare exactă a realizării țintelor stabilite, pe de o parte, și generează un risc de relaxare a autorităților în raport cu acțiunile de responsabilitate socială asumate, pe de altă parte.
Din totalul de 63 de acțiuni: 45 urmau să se soldeze prin Hotărâri de Guvern aprobate, 5 prin proiecte de legi aprobate de Guvern și transmise Parlamentului și restul - alte acte normative aprobate/strategii realizate și aprobate.
„Având în vedere gradul redus de îndeplinire a obiectivelor MS pentru anii 2021-2022 - de aproximativ 28% - am constatat, în urma analizei Planurilor de acțiuni ale autorității pentru anul 2022, precum și pentru 2023, că mai mult de jumătate din acțiunile neîndeplinite atunci au fost transferate pentru anul curent de activitate. Astfel, 33 de acțiuni din totalul de 63 reprezintă activități neîndeplinite în 2022 și transferate pentru anul curent de activitate”, scrie în raportul realizat de Centrul PAS. Din numărul total de acțiuni, 25 au stabilit termenul de realizare până la sfârșitul trimestrului II. Dintre acestea, 40 % au fost realizate, restul rămân nerealizate sau în proces de realizare.
Dintre activitățile asumate pentru primele două trimestre și nerealizate sunt menționate următoarele:
„În contextul angajamentelor asumate de Ministerul Sănătății în anul 2023, observăm că nu există continuitate pentru mai multe reforme anunțate în 2022, dar care au rămas nerealizate și care nu se mai regăsesc în noul plan de acțiuni. Din motive neclare, Ministerul Sănătății a renunțat la unele reforme structurale, de bază, care aveau rolul să reconfigureze sistemul medical per ansamblu, și nu doar unele componente ale acestuia. În context, menționăm activitățile ce vizau regionalizarea serviciilor medicale: „Elaborarea și aprobarea proiectului de Hotărâre a Parlamentului privind sistemul de sănătate/regionalizarea serviciilor medicale” (activitatea 13.1., Ordinul MS nr. 1213/2021) și „Elaborarea și aprobarea modificărilor la Legea ocrotirii sănătății nr. 411/1995, referitoare la noua structură a serviciilor de prevăd crearea spitalelor regionale (activitatea 13.2., Ordinul MS nr. 1213/2021). Renunțarea, chiar și temporară la un concept de regionalizare a serviciilor spitalicești este ambiguă în special în contextul subordonării spitalelor raionale Ministerului Sănătății, prin Legea nr.368/2022”, constată printre altele autoarea raportului.
Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM)
Compania Națională de Asigurări în Medicină și-a stabilit prioritățile de activitate prin Planul de Acțiuni, aprobat prin ordinul nr. 02-A din 3.01.2023.
Analiza corespunderii cu Planul anual de activitate arată că Planul de acțiuni al CNAM conține 15 priorități de dezvoltare strategică și 4 obiective majore care ar urma să se concretizeze în 61 de acțiuni, cu indicatori de rezultat, riscurile de neîndeplinire asociate obiectivelor și sursele de finanțare. Comparativ cu Planul de acțiuni stabilit pentru anul 2022, care conținea peste 200 de subacțiuni stabilite, actualul Plan de acțiuni este mai bine structurat și mai ușor de analizat. Și CNAM a prioritizat mai bine activitățile pentru acest an, luând în calcul posibilitățile instituționale și realitățile din sistem. „O potențială explicație poate fi și faptul că instituțiile menționate sunt pentru prima dată subiecții unei analize externe de monitorizare a activităților, ceea ce a determinat necesitatea de a stabili un echilibru dintre promisiunile asumate și capacitățile reale de îndeplinire a acestora. Pentru perioada vizată în raport, am identificat 3 acțiuni, dintre care una singură se supune legislației privind transparența în procesul decizional. Aceasta vizează modificarea regulamentului de înregistrare la medicul de familie, prin modificarea Ordinului comun al ministrului Sănătății și directorului general al CNAM nr. 1087/721-A din 30.12.2016 (activitatea 1.4) și a rămas nerealizată”, scrie în raport.
Analiza a mai constatat că CNAM nu a publicat analize sau studii care să confirme identificarea nevoilor populației asigurate și nici o reconfigurare a procurării de servicii medicale la nivel național: „Pentru că reconfigurarea procurării de servicii medicale, în funcție de necesitățile strategice ale populației, nu poate avea loc fără o reformă a asistenței medicale spitalicești (AMS) și a asistenței medicale primare (AMP), considerăm necesar ca CNAM, deopotrivă cu MS, să implice societatea civilă în toate procesele care implică reorganizarea acestor servicii. Activitatea menționată nu se mai regăsește în noul Plan de acțiuni. CNAM a renunțat și la stabilirea unui „mecanism de recuperare a cheltuielilor pentru acordarea asistenței medicale persoanei asigurate ca urmare a prejudiciului cauzat sănătății acesteia”. Din punct de vedere legislativ, activitatea menționată poate fi realizată în cadrul unui proiect de lege care să reglementeze asigurarea profesională a lucrătorului medical/reglementarea malpraxisului, aceasta însă nu se regăsește nici în Planul de acțiuni al MS, nici în Planul de acțiuni al Guvernului”.
La capitolul transparența în procesul decizional, raportul arată că în primele două trimestre, CNAM a supus consultărilor publice 2 proiecte pentru consultări publice și două anunțuri de elaborare a proiectelor. Acestea vizează atât relațiile contractuale dintre asigurător și prestator de servicii, precum și mecanismele de protecție financiară a asiguraților. Comparativ cu anul precedent, CNAM este mai deschisă spre consultarea societății civile în procesul de elaborare al politicilor publice, însă în continuare instituția respectă doar parțial prevederile în vigoare privind transparența în procesul decizional.
„CNAM este instituția care gestionează toate resursele AOAM, care în acest an constituie peste 14 miliarde de lei, în consecință întregul sistem de Sănătate depinde de corectitudinea gestionării fondurilor din asigurări. CNAM trebuie să lucreze în două direcții concomitent pentru a asigura transparență – atât în raport cu prestatorii de servicii medicale, cât și cu beneficiarii, persoanele asigurate. Rapoartele privind transparența în procesul decizional din anii precedenți arată că CNAM nu reușește să comunice cu părțile interesate, aplicarea prevederilor legislației fiind superficială și mai degrabă sporadică”.
Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP)
ANSP a asigurat, conform legislației, o subcategorie pe site-ul oficial cu denumirea de „Transparența decizională”. Lipsesc însă informațiile prevăzute în Hotărârea nr. 967/2016 cu privire la mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, constată raportul Centrului PAS: nu se regăsesc informații cu privire la responsabilul de coordonare a procesului de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, linia telefonică instituţională de informare a societăţii civile; lista organizaţiilor neguvernamentale pe domenii de activitate, sinteze cu recomandări. Totodată, lipsesc rapoartele anuale privind asigurarea transparenţei în procesul decizional.
Datele arată că pe platforma Particip.gov.md, ANSP nu a publicat pe parcursul ultimilor doi ani anunțuri pentru consultări publice sau anunțuri de elaborare a proiectelor.
În ceea ce privește un plan anual de acțiuni, a fost identificat la categoria Control de stat - Planuri de activitate CS Planul de acțiuni al ANSP pentru realizarea obiectivelor și indicatorilor de performanță conform HG 355/2020, pentru anul 2023. Aprobat prin ordinul nr. 70 din 28 ianuarie 2023, Planul de activitate al ANSP vizează doar aspectul de corespundere privind Metodologiei de stabilire a obiectivelor și indicatorilor de performanță a organelor de control de stat asupra activității de întreprinzător. Instituția publică trimestrial rapoarte privind realizarea acestor indicatori.
Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM)
O situație critică a fost constatată la AMDM. În perioada vizată de acest raport, AMDM nu a publicat proiecte pentru consultări publice sau anunțuri de intenție pe pagina particip.gov.md. Pe site-ul oficial amdm.gov.md există categoria „Transparență decizională”, dar care nu întrunește condițiile legislației cu privire la transparența în procesul decizional. În categoria menționată pot fi identificate numele și datele de contact ale coordonatorului privind procesul decizional, în timp ce restul categoriilor sunt neactualizate. Astfel, cerințele Legii nr. 239/2008 și a HG 967/2016 cu privire la publicarea anunțurilor și proiectelor pentru consultare publică, cu termenii prevăzuți, decizii adoptate, proiecte retrase din procesul de consultare publică, existența unei linii telefonice instituționale de informare a societății civile; lista organizațiilor neguvernamentale pe domenii de activitate, sinteze cu recomandări nu sunt respectate.
Ultimul raport al AMDM privind transparența în procesul decizional făcut public este din anul 2021, din care reiese că instituția a emis 621 de ordine interne, dar niciunul nu a fost supus procesului de transparență decizională. Din același raport este dedus faptul că pe parcursului anului 2021 au fost organizate 14 întruniri consultative, dar niciun fel de informații publice ca urmare a acestor întruniri nu sunt făcute publice în forma în care o cere legislația – procese verbale sau sinteze de recomandări, comunicatele oficiale nefiind prevăzute în legislație. AMDM anunță în același context că nicio recomandare nu a fost primită pe parcursul anului 2021 din partea cetățenilor, asociațiilor obștești, sindicate sau orice alte părți interesate.
Concluzii
Autoarea raportului concluzionează că în pofida dezvoltării unui cadru legislativ robust, instituțiile statului continuă să ia decizii unilateral, în termeni restrânși, fără respectarea unei agende clare și fără o consultare reală cu societatea.
„Dreptul la informare este prevăzut în Constituția Republicii Moldova care spune că acesta nu poate fi îngrădit. Legislația a fost dezvoltată pentru a asigura cetățenilor dreptul la participarea în procesul decizional și de a-și expune părerea cu privire la intențiile guvernării. Societatea nu doar că trebuie să fie informată în ceea ce privește deciziile pe care intenționează autoritățile să le ia, dar să fie informată în timp util, astfel ca orice parte interesată să poată reacționa și să poată totodată să reacționeze prin mecanisme accesibile și eficiente. În acest context, prevederile Legii nr. 239/2008 și a HG nr. 967/2016 sunt aplicate doar parțial, mai mult mimat.
Deși mecanismul de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional, stabilit prin HG nr. 967/2016, prevede diverse căi de informare în procesul decizional, doar o parte dintre acestea sunt aplicate în realitate. Este important de menționat că deși unele instituții publică proiecte pentru consultare publică sau anunțuri de intenție, adesea termenii prevăzuți de legislație nu sunt respectați. Uneori, părțile interesate au fost puse în situația de a reacționa în termeni restrânș. Totodată, proiectele pentru consultare publică, dar mai ales anunțurile de intenție sunt publicate fără a fi însoțite de materiale aferente. Ministerul Sănătății este instituția cu cele mai multe proiecte supuse consultărilor publice, pe când CNAM a supus consultărilor publice două proiecte și două anunțuri de intenție. Celelalte instituții analizate în acest raport - ANSP și AMDM - nu au înregistrat nicio activitate pe platforma particip.gov.md”.
Raportul „Analiza realizării angajamentelor asumate în domeniul sănătății și respectarea procedurilor de consultare publică cu societatea civilă în procesul decizional. (Planurile de acțiuni ale Guvernului, MS, ANSP, AMDM, CNAM, în perioada Ianuarie-Iunie 2023)” conține și mai multe recomandări adresate instituțiilor vizate. Printre acestea se numără:
Sursa: SanatateInfo.md
Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (Centrul PAS) este o organizaţie independentă, non-profit din Republica Moldova, ce implementează programe la nivel național și regional. Misiunea statutară a Centrului PAS este de a contribui la îmbunătățirea sectorului social și de sănătate prin promovarea şi evaluarea politicilor, consolidarea capacităţilor şi sprijinirea reformelor. Portofoliul Centrului PAS include o gamă variată de programe de sănătate publică în domeniul sistemelor de sănătate, al maladiilor transmisibile și netransmisibile și al responsabilității sociale, inclusiv prin funcția de “watchdog”. Activitatea regională a Centrului PAS include programe de contribuție la transformarea serviciilor de sănătate centrate pe persoană în 11 țări din Europa de Est și Asia Centrală: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina și Uzbekistan. Centrul PAS deține Platforma E-Sănătate.md, o rețea de site-uri de utilitate publică dedicată domeniului sănătății, inclusiv Sănătate INFO - un site de știri specializat, care abordează problemele și reformele din sănătate.
